În Italia, în ajunul Zilei Naționale, am regăsit România pe care o iubesc: ce ține vie în noi lumina Occidentului

Foto: Mugur Cristescu

„Rapsodia română” cântată „printre străini” te face să-ți duci mâna la piept, ca la imn. În Italia, Enescu atinge deopotrivă și sufletul de badantă, și cel de student, e al nostru, al tuturor, și al celor plecați, și al celor rămași acasă. „Rapsodia română” e cel mai bun semn că putem fi împreună și cel mai emoționant motiv de unitate într-un anotimp al vrajbei noastre.

Am sărbătorit în avans Ziua Națională a românilor în impunătoarea sală a teatrului La Fenice din Veneția, alături de compatrioți și de elita locală, veniți să-i cunoască pe trei mari artiști internaționali de origine română, acompaniați de orchestra Operei Naționale București. În jurul meu au fost mulți italieni și mi-am dat seama, din reacțiile sălii, că Enescu este și al lor, la fel ca Verdi, Puccini sau Maria Callas.

(Apropo de Maria Callas: Dacă La Fenice e ceea ce în limbaj prețios se numește „un templu al culturii”, Maria Callas are organizat, la primul etaj, un adevărat altar. Aici, în locul unde La Diva a avut spectacole memorabile, italienii îi poartă vie amintirea printr-un mic muzeu cu tablouri și fotografii. Italienii o consideră a lor, grecii o consideră a lor, americanii așișderea. Toți au dreptate, pentru că Maria Callas e universală. La fel ca Enescu sau Brâncuși).

• Este al doilea mare eveniment cultural internațional de anul acesta la care vinul oficial este unul românesc. În martie, francezii au ales Jidvei vinul oficial al evenimentului de deschidere a expoziției Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Acum, același brand românesc de vinuri reușește să treacă granița și să fie selectat pentru evenimentul de deschidere a spectacolului de gală de la teatrul La Fenice din Veneția. De remarcat performanța industriei naționale de vin pe o piață cu standarde înalte și cu clienți pretențioși. La recepție, un domn, patronul unui restaurant istoric din Veneția, mi-a povestit la un pahar de vin alb că în catalogul său de vinuri cu sute de sortimente italienești și franțuzești ar vrea să includă acum și un brand românesc. Am încercat să-mi dau seama dacă omul e diplomat sau dacă diplomația culturală românească dă roade. Mi-a dat însă un argument de piață: sunt mulți români care-i trec pragul, atât din comunitatea locală, cât și turiști, prin urmare are sens să includă un vin românesc de prestigiu în listă.

Oficial, e cea mai mare comunitate de români din afara granițelor. În scripte, au fost la un moment dat 1,2 milioane de conaționali în Italia. Lucrurile însă s-au schimbat și în diaspora, unde are loc în ultimii ani o migrație de la Sud la Nord. Așadar, mulți „italieni” și mulți „spanioli” s-au mutat în Germania și Marea Britanie, unde se câștigă mai bine. Chiar dacă numărul lor descrește, românii din Italia sunt cea mai mare comunitate de emigranți din Peninsulă, lucru ușor de constatat în orice restaurant sau hotel ai merge.

Când românii îi descoperă pe români

Cultura ține vie în noi lumina Occidentului. La rândul lui, Occidentul este îmbogățit de cultura română, iar concertul de gală de pe scena La Fenice - „Stele ale Operei românești la Veneția” - este un bun prilej ca marii interpreți români de operă să fie cunoscuți și de comunitățile de români din diaspora. Altfel spus, se întâmplă un lucru aparent surprinzător: mulți dintre marii artiști români sunt cunoscuți mai bine de către străini decât de români.

Românii din Italia au avut ocazia să-i cunoască chiar de Ziua noastră Națională pe soliștii Valentina Nafornița, Ruxandra Donose și Ștefan Pop, vedete ale artei lirice internaționale, cu o carieră impresionantă, acompaniați de Orchestra Operei Naționale București dirijată de Daniel Jinga.

Am auzit des după concert că „nu suntem cu nimic mai prejos” și că „avem cu ce ne mândri”. Sper ca acest tip de evenimente să ne conducă la conștientizarea calmă că suntem parte a marii culturi occidentale. Și suntem de multă vreme: la teatrul La Fenice din Veneția au cântat, de-a lungul timpului, artiști români precum Hariclea Darclée, Florica Cristoforeanu, Ileana Cotrubaș, Virginia Zeani, Mariana Nicolesco, Leontina Văduva, Viorica Cortez, Ruxandra Donose, Marina Krilovici, Ștefan Pop, Angela Gheorghiu, Roxana Constantinescu, Elena Moșuc, Șerban Vasile, Cezar Ouatu, Petre Munteanu, Maria Cebotari, Eugenia Moldoveanu și Viorica Ursuleac. 

Pentru prima dată, Orchestra ONB a pășit pe această scenă legendară. Concertul a fost realizat în parteneriat cu Ambasada României în Republica Italiană, în contextul aniversărilor care celebrează 145 de ani de relații diplomatice între români și italieni.

Artistul din Piață

Domnul Pavel Lungu este și el artist, însă nu concertează la Operă, ci în piață. Face parte dintr-o orchestră care cântă la două dintre cafenelele celebre din Piața San Marco. L-am întâlnit la Caffè Florian, o splendoare neobarocă din 1700.

Este din Republica Moldova, dar are dublă cetățenie, moldovenească și română, drept care este foarte la curent cu ce se întâmplă la București. Se consideră european, pentru el deschiderea către Vest a însemnat o viață mai bună. Îmi povestește că a cântat la nunta unor vedete din fotbal și de la Hollywood, precum George Clooney și Salma Hayek. Îmi mărturisește că și el se pregătește de nuntă și că vrea să-și facă o familie în Italia. Îmi spune că a apărut și-ntr-o secvență din filmul „Inferno”, cu Tom Hanks, care s-a turnat în Piața San Marco, „rol” pentru care a încasat 200 de euro. „Dar nu mă văd cu fața, sunt în orchestra care cântă în fundal în timp ce totul se prăbușește”, râde dl. Lungu.

La fel ca dl. Lungu, în Rapsodia românilor, fiecare om din țară sau din diaspora are partitura sa unică. Fiecare poveste individuală, fiecare gest sau fiecare alegere este la fel de importantă ca întregul concert. Revenind la minunatul teatru La Fenice, el s-a prăbușit și a ars de mai multe ori din temelii de-a lungul istoriei lui. Italienii l-au reconstruit de fiecare dată din cenușă, identic cu originalul.

Fiecare dintre noi este România, o țară care merită iubită, îngrijită și scoasă cu tandrețe în lume. La mulți ani, România, la mulți ani, români!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp