Moștenire de la bunici. La noi la țară nu se arunca nimic, nici măcar cenușa

Foto: Profimedia Images

Nu știu alții cum sunt, dar eu, sâmbăta, merg să fac piața. În ultima vreme, cum stau destul de puțin pe acasă, am constatat că multe cumpărături rămân în frigider până vinerea următoare când le arunc. Azi dimineață, când mă gândeam la risipa alimentară, am făcut după mult timp managementul frigiderului: am salvat 2 ridichi, o roșie și o salată de sfeclă eșuată și am făcut o masă din resturi, cum făceau mamele și bunicile noastre pe vremuri.

Pe măsură ce trece timpul, sunt din ce în ce mai convins că sustenabilitatea, ca și veșnicia, s-a născut la sat.

Bunică-mea făcea sustenabilitate fără s-o știe, făcea recycling și upcycling la greu, era adepta slow fashion-ului, făcea și greenwashing, dar niciodată duminica, pentru că era păcat. La ea nu exista food waste.

Din haine vechi și cârpe țesea preșuri colorate, în cutiile de conserve înmulțea mușcatele, într-o găleată găurită plantase o regina-nopții și o căciulă veche de oaie ținea de cald puilor de abia ieșiți din ou.

În gospodăria bunicilor noștri nu existau pubele de gunoi. De fapt, nu exista gunoi deloc. Totul se refolosea. Până și cenușa din vatră și merele putrede din beci erau mărunțite în grădină să îngrașe pământul.

De la bunici știu că a arunca pâinea e un păcat. Cine a asistat la ritualul făcutului pâinii la țară înțelege de ce. Noi aveam cuptor de făcut pâine și două-trei femei se asociau „la copt”. Se adunau seara, cerneau făina, fierbeau cartofii, frământau, povesteau, lăsau aluatul la dospit în ștergare puse în coșuri de nuiele. Dimineața devreme, Moșu făcea un foc bun și „chitele” se lăsau la copt. Când se scoteau se băteau cu un lemn ca să se desprindă coaja groasă, care se dădea la găini. De fapt, toată mâncarea era împărțită cu animalele din gospodărie. Să arunci mâncarea era o prostie, când aveai atâtea guri de hrănit.

Cine a avut „țară” știe câtă muncă înseamnă să-ți produci singur mâncarea. Câmpul trebuie prășit, vaca vrea fân, porcul trăiește toată viața lui la all inclusive. Pentru bătrânii noștri risipa alimentară era ceva de neconceput, pentru că mulți aveau vie amintirea legăturii cu pământul care ne hrănește pe toți.

Omul modern, urban, care merge la birou și la supermarket, care comandă orice online, care dă cu cardul și își umple frigiderul, trăiește într-o cultură a abundenței obținută fără efort. Doar excentricii sau entuziaștii își mai coc azi singuri pâinea. În schimb, sunt pline pubelele de pâine expirată și de alimente ieșite din termenul de valabilitate. Statistica zice că, în Uniunea Europeană, 54% dintre deșeurile alimentare provin din gospodării, reprezentând aproximativ 72 kg de alimente aruncate pe cap de locuitor.

Am făcut această introducere lungă, pentru a vă arăta o campanie publicitară cu care rezonez. Mi-a plăcut mult ideea de la care pornește această campanie despre care am aflat în noiembrie, anul trecut, într-o seară habits by Republica, organizată împreună cu partenerii noștri de la Lidl, o cină la care a gătit „din resturi” prietenul nostru, chef Florin Dumitrescu.

Cum ar fi dacă am avea acces la cele mai ieftine alimente de pe piață? Cum ar fi dacă am conștientiza că „la noi” totul costă zero lei, de la ouă și lapte, la unt și roșii? Cum ar fi dacă am găsi cele mai bune oferte la noi acasă? E suficient să deschidem frigiderul: cele mai ieftine produse de la supermarket sunt cele pe care nu le cumpărăm pentru că deja le avem acasă!

„Verifică frigiderul înainte de cumpărături! Evită risipa alimentară!” - este îndemnul celor de la Lidl, care vor să schimbe una dintre principalele cauze ale risipei alimentare: obiceiul de a cumpăra un produs pe care deja îl avem. 

Doar o mică schimbare în obiceiurile noastre poate produce rezultate incredibile care să învingă statistica pe care v-am prezentat-o mai sus.

În consecință, sâmbăta aceasta voi schimba abordarea: mi-am făcut o listă de cumpărături. Am tăiat brânza (că mai aveam trei tipuri în frigider) și roșiile (apropo de roșii - a le cumpăra iarna înseamnă inevitabil a avea roșii „fără gust”, dar despre sezonalitatea fructelor și legumelor voi vorbi într-un alt articol din habits by Republica) și am ales să cumpăr 6 ouă, nu 10. Managementul frigiderului nu face doar economii și nu doar că reduce semnificativ risipa, ci vă ajută să planificați ce gătiți, dacă aveți acest obicei sănătos. Chef Florin Dumitrescu mi-a spus la cină că, dacă mergi la cumpărături, trebuie să fi mâncat înainte (pentru că altfel cumperi de foame orice, chiar dacă nu ai nevoie) și trebuie să ai în minte rețeta pe care o prepari (și atunci cumperi doar ingredientele potrivite, în cantitățile potrivite).

Asta îmi amintește că maică-mea avea într-un sertar un caiet cu rețete, multe din ele fiind „din resturi” (ah, budinca din macaroane!). E ușor de înțeles de ce în anii 70-80 nimic nu se arunca, totul se recupera. Prin anii 2000 am găsit într-o librărie un „cooking book” scris de un tânăr bucătar pe numele lui Jamie Oliver, cu care am început eu să gătesc. Surprinzător, multe dintre rețetele lui erau tot „din resturi”, pentru că - spunea el - cele mai ieftine alimente sunt cele pe care deja le ai acasă și cele mai bune mâncăruri sunt cele care te provoacă să le faci cu ce ai la îndemână, pentru ca apoi să le împarți cu cei dragi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp