O fotografie înfățișând niște siluete de medici aplecate asupra unui câmp steril verde, publicată pe contul de Facebook al Inimii Copiilor are peste 150 de distribuiri. Dar nu cifra este importantă, ci povestea din spatele acelei fotografii realizată nu într-o sală de operație, cum ai crede, ci într-o boxă dintr-o secție de Terapie Intensivă Nou-Născuți, o secție dintr-un spital de stat din România. Imaginea a fost surprinsă în martie 2016, când medicii Tammam Youssef și Cristian Bulescu, cardiochirurgi, îi reparau inima lui Vlad, un nou-născut care, la momentul intervenției chirurgicale, împlinea fix o săptămână de viață. Chirurgii i-au efectuat într-o boxă de spital, care îndeplinește condițiile unei săli de operații, o închidere de canal arterial persistent.
S-a întâmplat în România, într-un spital de stat, într-o secție construită cu bani publici și cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România, cea de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul de Copii Marie Curie din București, cea mai modernă din Europa.
În plin scandal al dezinfectanților, Alex Popa și Enona Chiriac, de la Inima Copiilor, asociația care a construit secțiile de Terapie intensivă nou-născuți, de Cardiochirurgie pediatrică și de Neurochirurgie de la Marie Curie, vorbesc despre reguli și despre respectarea lor în spații medicale în care sterilitatea este vitală și se traduce în vieți umane.
„Ne-am apucat la Marie Curie de niște secții unde sterilitatea este foarte importantă, și asta înseamnă aplicarea multor reguli în ceea ce privește infrastructura, după care aplicarea multor reguli în interiorul spitalului - în ceea ce privește comportamentul personalului medical și al vizitatorilor”, spune Alex Popa.
„Sunt niște reguli foarte clare care în România nu sunt respectate, fie pentru că spitalele au fost construite după standarde care acum sunt demult depăşite, fie că renovările făcute prin spitale în ultimii ani nu au respectat de fapt regulile existente”, susține acesta.
„TINN este o secție ieșită din comun, este cea mai modernă din Europa și respectă niște reguli și standarde mai înalte, care în momentul de față, în SUA, sunt normă la construcţia oricărei secţii noi. Vorbesc de niște standarde pe care, în principiu, ar trebui să le respecte cei care construiesc ori care renovează spații medicale şi în România”, afirmă Alex Popa, a cărui asociație a construit practic noua secție de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Marie Curie. Spațiul, inspirat după cea mai bună secție omoloagă din lume, cea a Spitalului Universitar Iowa a fost deschis în noiembrie 2013.
Într-o secție de terapie intensivă, infecțiile sunt o problemă foarte mare, dar ele nu dispar niciodată – există și în cele mai dotate și sterilizate spații.
Ideea este să scazi cât se poate numărul şi gravitatea lor, susține Enona Chiriac, or „asta se poate face prin infrastructură, care înseamnă climatizare, aparatură care nu stă direct pe jos, materiale speciale care se folosesc pentru pereți, pe pardoseli – pentru ca ele să poată fi dezinfectate, separarea și izolarea spațiilor, respectarea unor circuite medicale”.
„Mai vedem poze cu spații medicale renovate prin țară și am văzut în multe secții de terapie intensivă renovate calorifere. Iar caloriferele sunt strict interzise în secțiile de terapie intensivă. Sunt spitale care s-au renovat recent - și consider o perioadă recentă ultimii zece ani - când regulile nu s-au schimbat și trebuiau aplicate în momentul în care s-au făcut acetse renovări. Or nu s-au respectat aceste norme”, afirmă Alex Popa.
De ce sunt interzise caloriferele la terapie? Pentru că încălzesc aerul şi asta face să circule și microbii.
Potrivit lui Popa, o climatizare modernă trebuie să vină din tavan și să aibă niște filtre adecvate nivelului de sterilitate în care este încadrat spațiul respectiv. Totodată, presiunea aerului trebuie să fie întotdeauna pozitivă într-un spațiu de sterilitate mai mare față de presiunea aerului dintr-un spațiu cu sterilitate mai mică. „Cu alte cuvinte, aerul curat intră într-un spațiu cu sterilitate mai mare și iese către un spațiu cu sterilitate mai mică, astfel că dacă mă plimb pe culoarul secției de TINN, unde am spații separate pentru fiecare pacient, cu sterilitate crescută față de sterilitatea culoarului, riscul de contaminare datorat prezenței mele acolo să fie minim. Și asta înseamnă presiunea pozitivă. Și așa se face. O instalație de climatizare nu înseamnă niște aere condiționate care răcesc nițel aerul, și care au un filtru, ci înseamnă o instalație proiectată de la început pentru un întreg complex”.
„Trebuie să fie puțin frig”, completează Enona Chiriac. „Nu temperaturi de 30 de grade, pentru că la 30 de grade proliferează toți microbii”.
Desigur, o astfel de instalație nu se face așa într-o cameră. Și, bineînțeles, costă. „Dar având în vedere cum se cheltuiesc banii pe renovări în sistemul medical românesc, în care o secție cu regim hotelier este renovată cu 3 milioane de euro și noi putem să facem o secție de TINN, cea mai modernă, cu 2 milioane de euro, cred că e loc și de pus instalații de climatizare performante”, consideră Alex Popa.
„Scandalul actual este că s-au dat niște bani, foarte mulți, pe niște dezinfectanți care erau diluați. Nu știu dacă era de datoria spitalelor să verifice acești dezinfectanți. Probabil că nici nu aveau cum. Datoria spitalelor este să recolteze probe din spațiile medicale, să le analizeze și să vadă dacă au infecții prin aceste spații medicale. Dacă au, să elimine cauzele. Și probabil, la un moment dat, eliminându-se alte cauze, să se ajungă și la problema acestor dezinfectanți care sunt diluați și nu fac față infecțiilor din spitale. Dezifectanții sunt, așa, mai la coadă, pentru că până la dezinfectanți trebuie să ai infrastructură și să ai niște reguli”, conchide Alex Popa.
Despre reguli vorbește Enona Chiriac, dând exemplu modul de preparare a perfuziilor, în secția de Terapie intensivă nou-născuți a doctorului Cătălin Cîrstoveanu.
„Prepararea perfuziilor în secția de TINN se face într-o cameră specială, cu climatizare specială, cu hotă de flux laminar, cu asistenți care lucrează cu mască și mânuși de protecție, astfel încât probabilitatea de contaminare a perfuziilor să fie foarte scăzută.
Cu asta s-a reușit în secția de TINN de-a lungul timpului scăderea drastică a infecțiilor nosocomiale, cu modul de preparare al perfuziilor. O hotă de flux laminar costă câteva mii de euro, măcar atât se poate cumpăra în orice secție”.
O hotă costă între 2000 și 10000 euro. Inima Copiilor a cumpărat o hotă mare, performantă care a costat 9000 de euro. „Dar 10000 euro pot să coste câteva zile de tratament al unui pacient care este suprainfectat și căruia trebuie să îi salvezi viața”, afirmă Alex Popa, în timp ce colega lui punctează câteva dintre regulile de curățenie de la TINN, menționând că meritul nu este al asociației, ci al organizării din secție: „În fiecare boxă există o chiuvetă, astfel încât dacă vrei să speli un copil mic o faci în boxa respectivă, nu într-o chiuvetă care este folosită la comun de mai mulți copii riscând contaminarea de la unul la altul. Există regula clară că oricine intră sau iese din / în boxa aia trebuie să se spele pe mâini, să se dezinfecteze cu dezinfectantul care este acolo, dispensere fiind montate la fiecare ușă”.
„Ajungem la spălat. În fiecare zi toată secția este spălată, boxele sunt spălate pe jos. Pentru fiecare boxă există o lavetă, care se folosește doar în boxa respectivă și nu de două ori. După fiecare curățenie, lavetele se duc jos, se spală, se dezinfectează”.
Controlul infecțiilor în spitale nu se face doar folosind niște dezinfectanți, ci respectând multe reguli, conchide Popa. „Majoritatea infecțiilor se transmit prin mâini. Nu prin aer, nu prin papucii cu care vii de afară, că microbii nu sar de pe podea pe pacient, ci se iau de pe mână pe pacient. Mâinile sunt cel mai bun vehicul pentru infecții, cel mai sigur factor de contaminare. Așa că atunci când am ales să achiziționăm incubatoare pentru secție, le-am preferat pe cele deschise”, punctează Enona Chiriac, amintind că unui bebeluș i se fac o serie de manevre, iar principala cale de acces la el este prin ușa incubatorului. „Imaginați-vă. Îl schimbi, deschizi ușa. Apoi vine cineva să îl hrănească – atinge ușa. Vine altcineva să îi administreze o perfuzie – din nou se atinge ușița. Practic, toți oamenii care vin în contact cu bebelușul ating acea ușiță.”
Tot ce ai în secția de terapie intensivă trebuie să fie dezinfectabil, completează Popa. „Nu poți să pui într-o astfel de secție un computer, un computer din ăsta cu care suntem obișnuiți noi. Pentru că ăla are niște ventilatoare care circulă aerul, care stârnesc praful, la fel ca și cu caloriferele. De aceea, ce cumperi acolo trebuie să fie medical grade. Asta înseamnă că este sterlizabil. Este de dorit ca echipamentele să fie suspendate, astfel încât pe jos să poți spăla. La TINN la Marie Curie există acele pandante, care atârnă din tavan și pe care sunt puse toate echipamentele medicale necesare pentru tratamentul pacientului. Norme sunt. Totul e să le respectăm. Acum discuția este despre dezinfectanți. Foarte scumpi și diluați. Dar nu sunt singurul lucru care se cumpără la suprapreț în România. Și ne costă pe noi, contribuabilii. Tot așa, renovările făcute prost costă bani și costă vieți omenești”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
E mult mai mult decat saracie la mijloc, e ceva profund in neregula cu cei mai multi dintre oamenii din "sistem"...
Articolul este frumos, am reusit sa citesc jumatate. M-am oprit pentru ca riscam sa incep sa visez. Realitatea se traieste in spitalul romanesc de stat, in fiecare zi, acolo unde pacientii si personalul medical ignora atat normele elementare de bun simt cat si pe cele de igiena. In aceasta ordine.