Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ți-ai da copilul pe mâna ei?

Fapte și gesturi incalificabile i-au adus Anei-Ioana Neagu notorietatea pe care în calitate de om și de educator nu a reușit să și-o câștige. Într-o altă țară decât România, instituții de stat precum Parchetul, Poliția și Avocatul Copilului s-ar fi asigurat că Neagu ar fi după gratii la această oră.

Două lucruri a reușit Ana-Ioana Neagu, azi inculpată, ieri administrator și director de grădiniță, să realizeze în câteva zile: 1) să-și atragă un val uriaș de antipatie din partea românilor, tineri părinți și nu numai și 2) să arunce îndoiala asupra instituțiilor responsabile să facă lumină în acest caz de agresiune asupra unor copii: Poliție și Parchet. Două dintr-o lovitură. Și o concluzie: că cine bate și chinuie copiii nu e pericol public și poate trăi liniștit.

Sunt mii de români care pot contrazice enunțul, deși realitatea-i alta. Pentru că o instanță tocmai a decis că un adult care a agresat copii poate fi cercetat în libertate. A cui e vina, te întrebi ca om de bună-credință: a judecătorului de drepturi și libertăți, care constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru arestarea preventivă a inculpatei sau a anchetatorilor, care nu au instrumentat și încadrat corespunzător faptele Ioanei Neagu?

A cui e vina și ce s-ar fi schimbat dacă sunt întrebări la care mii de părinți care își au copiii într-o colectivitate de stat sau particulară așteaptă răspunsuri de la noi, martori muți ai unui sistem educațional bazat pe abuz, un sistem pe care îl girăm.

Cercetată în libertate sub control judiciar, Ioana Neagu este acuzată de săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută și pedepsită de art. 197 Cod Penal („Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”). O faptă care nu se susține, bazată pe “un probatoriu insuficient și contradictoriu”, constată judecătorul de drepturi și libertăți în motivarea sa, precizând că din dosar “lipsesc unele probe esențiale”, și că „cele testimoniale administrate sunt contradictorii”. Mai mult, consemnează și că mama unui minor, martoră în dosar, și-ar fi retras declarația privind comportamentul agresiv al inculpatei, afirmând că totul nu a fost decât o invenție a băiețelui ei. 

S-ar fi schimbat decizia instanței dacă faptele Ioanei N. ar fi primit o altă încadrare, în loc de art.197 CP? Dacă, de exemplu, am fi vorbit azi de concurs de infracțiuni între infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului și cea de lovire sau alte violențe (art 193 CP)? Poate că da.

S-ar fi schimbat decizia instanței, dacă la dosar ar fi existat probe judicios adunate, prezentate și detaliate? Răspunsul îl are doar instanța.

S-ar fi schimbat ceva dacă inculpata ar fi avut clar precizată calitatea în care a săvârșit faptele? Ar fi fost ele mai puțin grave sau deloc strigătoare la cer, dacă agresorul unui copil este, în acte, educator sau administrator sau șomer? Nici gând, argumentează Salvați Copiii invocând Noul Cod Penal, ce introduce în cercul subiecților activi ”orice persoană în grija căreia se află minorul”. „Astfel, se lărgește acest cerc al persoanelor care pot comite infracțiunea, independent de tipul instituției educaționale, de calitatea oficială ori formală a persoanei fizice care a preluat îngrijirea și educarea copilului”.

Acum, când ați văzut imaginile în care Ioana Neagu târăște micuții, vi se pare că execută acțiuni care țin de fișa postului unui administrator sau pare un educator cumplit de internat?

Și doare mai puțin o palmă, zgârie mai blând un urlet, ori coșmarul devine parfum atunci când un copil este lovit / violentat ori abuzat într-un spațiu public sau particular? Sunt alte semne la cap și în suflet ori pericolul e mai mare când copilul e tras de brațe într-o grădiniță de stat, sau într-una cu ștaif, acreditată ori ba? Eu zic că nu. Dar eu nu sunt instanță și nici ministru.

Știu că nu-i de datoria mea să verific casele din Cotroceni ori din Giulești, Panduri, 1 Mai sau Baltă Albă, din Iași, Constanța, Brașov sau Cluj să văd cine și-a mai deschis grădiniță, creșă, club pentru copii ori școală de balet.

Nu eu întreb dacă au autorizații de funcționare, aviz de la Sanepid, ori de la pompieri. Nu-i treaba mea să fac poliție și nici legături între autoritățile statului cu atribuții de control. Dar mă întreb când văd în motivarea instanței că o societate e numită în continuare „grădiniță”, desi se precizeaza că „nu are autorizare / acreditare de la ARACIP”. Or, când citesc că Ana-Ioana Neagu, inculpat, a semnat acte „în calitate de administrator al Grădiniței”. Cum care grădiniță? Cea ilegală, dar totuși funcțională de zece ani. În Cotroceni.

Și nu, nu cred că un părinte sau tutore e vinovat când cineva – educator, administrator sau director - îi agresează copilul „pe parcursul supravegherii”. Al orelor de ce vreți voi. Dar eu nu sunt instanță și nici ministru.

Anual, peste 4.000 de copii sunt victimele unor infracțiuni. Zilnic cineva e trimis în judecată pentru că agresează fizic un copil. Statisticile CSM relevă date îngrijorătoare cu privire la victimele minore din cauzele aflate spre soluţionare la instanţe: în fiecare zi procurorii expediază instanţelor câte şapte dosare care privesc infracţiuni comise asupra a 11 copii. Numărul real de infracţiuni comise asupra minorilor nimeni nu îl cunoaște pentru că sunt fapte care nu se descoperă niciodată. Potrivit lui Cristi Danileț, judecător, o parte din infracţiuni nu pot fi probate, în timp ce pentru altele procurorii consideră că nu este necesară trimiterea în judecată. Cu toate astea, există aproximativ 200 de dosare cu minori care sunt loviţi sau răniţi fizic în fiecare an. Câte unul este omorât lunar în bătaie.

Statisticile acestea rar îi includ și pe copiii abuzați – verbal și fizic – în grădinițe și școli de către educatori. Pe bieții copii, adesea de-o șchioapă, îi „prind” doar camerele de supraveghere și mass-media, în jurnalele de știri. Imaginile cu puternic impact emoțional fac rating și ai crede că duc neapărat la pedepse, dacă sistemul ar fi altfel croit. Trauma, chiar și atunci când e evidentă, se cere probată-n hârtii și măsurată în anchete. Finalul e deja previzibil: vinovații lipsesc. Abuzul a fost un episod, iar educatorul rămâne în sistem. Un sistem girat de noi, martori muți.

Doar două ONG-uri, Salvați Copiii și Asociația Mame pentru Mame, comunitățile de părinți și bloggerii au avut reacție în spațiul public vizavi de cazul agresoarei Ioana Neagu. În timp ce românii nemulțumiți ies în stradă, la Piața Victoriei, între 17.00 si 20.00, azi, 8 aprilie, apăratorul din oficiu al celor mici, Ionel Oprea, adjunct al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului tace. De șapte ani de când deține acest mandat doar tace. 

S-ar schimba ceva dacă...

Vă rog, completați voi.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Încă trăim, mental vorbind, în comunism și mulți părinți consideră că d-na „Ixulescu” a făcut foarte bine că avea o grădiniță în care copiii erau disciplinați (citește dresați) cu violență. Ce mare lucru! Pe acest principiu a mers și justiția care, oroare!, a hotărât că individa aceea nu a aplicat o corecție în formă continuată copiilor (am citat cu oarecare relativitate). Eu, Personal, nu mi-aș da copilul pe mâna ei dar cred că dacă asta se întâmpla într-o țară civilizată, a doua zi de la aflarea ororilor, grădinița era închisă, ușile bătute în cuie și părinții ar fi făcut manifestații zilnice în fața grădinițeii și a casei ei. Așa, ca să știe toată lumea, să-i vadă fața, s-o identifice și s-o boicoteze indiferent ce ar fi hotărât justiția mai departe. Cei care, din lașitate, probabil au renunțat la acuzații sunt la fel de vinovați ca și „educatoarea”. Ei perpetuează ideea că numai unii sunt cam fixiști și nu vor să le fie agresați copiii, deși „noi așa am crescut mari”...Poate, și scriam asta undeva pe Facebook acum ceva timp, ar trebui ca toate instituțiile dedicate copilului și protecției lor să....muncească în folosul lor. Unde o fi fost Protecția Copilului când se întâmplau toate astea?
    • Like 0
  • Copilul nemustrat cînd greșește, nu va stie cind greseste. Mustrarea si nuiaua folosita la timpul cuvenit îl va aduce pe fagașul cel bun. Altfel ce ne va creste mare va ajunge un criminal sau tilhar.
    • Like 0
    • @ Corneliu Bilauca
      Sincer, sper ca era o gluma proasta comentariul tau. In caz contrar, sper ca nu esti si nu vei fi nicicand parinte. Iar daca deja esti parinte, ti-ar prinde bine o reclamatie! :(
      • Like 0
  • totul este corect din punctul de vedere al parintilor, dar ... poporul roman a fost in grota comunista 54 de ani ... si acum, astazi, se confrunta cu "evenimente" care 54 de ani au fost ok, super, cool ... adica, cine din cei care au astazi peste 40 de ani nu-si aduce aminte de palme, tras de par, minim smucituri din partea educatorilor, invatatorilor sau profesorilor ? ... dar mai grav, care dintre femeile de peste 50 de ani care au terminat o facultate nu-si amintesc de propunerile indecente (sex) ale factorilor de decizie, din facultate si apoi de la locul de munca ? ... si am ajuns oameni mari, cu responsabilitati si copii, cum sa nu "pocnim" cu palma sau cu propunerea ? adica ce am invatat noi ? deci ce sa luam in discutie ? pe taximetristul care scuipa seminte pe geamul masinii sau pe parlamentarul din mertanul B 888 ... care arunca sticla pe geeam in timp ce trece pe rosu ? de unde sa incepem ? cine ridica primul piatra ? ce avem noi aici ... un morman de mici, ca alde avocatul poporului (trebuia sa sara ca ars), ministrii drogati care deseneaza autostrazi in delir (trebuia demis in timpul emisiunii tv), mincinosi verosi si borfasi, mormane de borfasi care voteaza propriul salariu, zile libere, pensii (si habar nu au de unde sa-si dea banii aia, ca sa nu zic ca la pensie vor fi altii in locul lor ...) ... voi cand v-ati votat propriul salariul, zilele libere si pensia ? ... cand v-ati adunat sa anulati amenda unui coleg ca vezi Doamne documentul intocmit de politist este ilizibil ? ... si alte si alte cretinisme .... mereu repet, nu va mai simtiti in siguranta si multumiti de ce este in jur ? pai ... atunci valea ... ca lumea-i larga si frumoasa, nu are caini cu covrigi in coada, dar are ordine, respect si legislatie pe bune (nu modificata pt 24 de ore) :)
    • Like 1

  • SE CAUTA UN MORT
    de ce?

    Simplu & eficient pentru că el, mortul român, este panaceul chestiunilor nerezolvate de civilizația social juridică de la noi.
    Uite că se făcu de se vedeau buzele umflate ale societății civile românești cu un banal binoclu de operetă tocmai de pe Marte zilele astea. Umflate de la o suită excelentă, sublimă prin perfecțiunea perfidă cu care a fost realizată: grădiniță privată cu tarife optime neautorizată (PRACTIC PUTEA FI ȘI UN ATELIER DE PEDOFILIE ACOLO), directoare (femeie, eventual mama dacă îi va permite vreodată egoismul) care trata niște nevinovați așa cum nu tratezi nici câinii când latră supărător, DGASPC fără răspundere, poliție fără raspundere, inspectorat fara raspundere, minister fără răspundere, o Lege a Copilului 272/2004 care nu poate fi aplicată și judecător care lasă făptașul în libertate… Cu exceptia cozii listei ai zice ca Statul Român a dat startul la autoritatea statului în răspundere limitată (A.S.R.L.).
    Dar, ca să fac opinie prin ce zicea odată Nea Tomiță Caragiu, acesta, adică judecătorul, este singurul care are dreptate. Atâta vreme cât poate exista omor prin imprudență fără ședere după gratii, un șirag de palme date unui copil nu pot fi recompensate cu stat după gratii. Așa este legea. Și nu am nicio îndoială că dosarul încropit de organul penal și cu procuroru’ zece, a fost extrem de superficial. Deci, la suita excelentă, se poate adăuga și permanenta instigare a populației prin mass media care a anunțat cu mare regret ne-arestarea respectivei directoare. Fără să detalieze cu vreun jurist motivele pentru care unui cetățean care a greșit i se poate lua libertatea. Nevoia de zăbrele este trend social. Fără să facă o dezbatere – prezentare în acest sens astfel încât oamenii să priceapă că denumirea de farmacie pe care și-o pune în vitrină vreun SRL poate permite comercializarea de otravă pentru șobolani pe post de tratament anti gripă și că statul considera asta simplă libertate economică. Fără să-i orienteze pe oamenii implicați în calitate de părinți, avem cursuri de religie nu și de legislație elementară, să înțeleagă ce au de făcut pe mai departe în acest caz. Nu în ultimul rând mass media nu a descoperit, poate nici nu vrea, până la această oră ineficiența spornică înspre aplicarea legii și respectarea unor exigențe de control profesional ale multor instituții ale Statului Român, culmea, plătite din greu pentru ca bugetare bine ferchezuite cu Iphone să se plângă veșnic de leafa mică la ieșirea pe poarta instituțiilor in vinerea cu program scurt. Pomenesc aici ISU, ANSA, DGASPC, ANAPCD, MINISTERE...
    Și, legat de copii, toată societatea civilă pare să se încăpățâneze să nu priceapă că Legea 272/2004 (A COPILULUI sîc!!!!) NU ARE PEDEPSE PENTRU FAPTELE ENUMERATE ACOLO !!!! Asta în Civil. În Penal este și mai haios. Dacă nu este viol, urmă de fier încins pe pielea unui copil, sau un email la Kovesi, nu este ceva grav și nici „rău tratament aplicat unui minor”.
    Cazul grădiniței cu pricina, la câteva luni după tragedia complexă de la Colectiv via bebelușii morți din cauza bacteriei de pe cometa necunoscută, arată încă o dată în ce El Dorado a fost transformată România DE CĂTRE ANGAJAȚII DE LA STAT. Acuz răspicat această categorie socială!!! Ei sunt cei care găsesc întotdeauna victima vinovată. Degradarea acestei categorii sociale, vine din faptul că grilele multor posturi sunt supuse relației de cumetrie dar și excluderii totale a calității individului din perspectiva chemării native către o meserie. Grilele de departajare pentru posturi la stat țin numai de nenorocitele de studii superioare. Astfel, toți portarii care erau angajați în multe instituții, făcând un surogat de universitate particulară, au căpătat în timp „competențe” de accedere în posturi ierarhice cu răspundere executorie. Șefii lor sunt de ani buni tranzitorii politici. Ferească Sfântul să bați la ușă și să demonstrezi că ai competențe de inspector de teren pentru copii. Mucii nu-i dă nimeni pe tine dacă nu ai făcut facultatea de lemnărie Titu Maiorescu... Acest fenomen care are mărime de iceberg este ce se află sub apa față de vârful plagiatorilor cu doctorate. Toate acestea arată cum ne-am concentrat ca niște cretini contra bonului fiscal ori a acordării de drepturi suplimentare polițistului de a trage cu Glock-ul cel nou fără avertisment pe stradă uitând de controlul siguranței în sisteme care țin de sănătate, siguranță publică, protecția individului încă de la primele luni de viață. Desigur, respectând moda de la grătarul cu mici sau dezbaterea postacă de pe rețele, conducătorii sunt de vină.
    Da, dar ca să fac iar amintire la Toma Caragiu, întreb, ai cui sunt alegătorii și cât de ancorați în realitate sunt aceștia cu privire la propria lor viață?
    • Like 1
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      Asta este si de la adescentralizare evaluărilor. Anyway, soțul meu a dat să plângă când a văzut stirea. Mie mi s-a întors stomacul până am simțit prânzul in gură. Am zis să ferească Dumnezeu să ni se întâmple asa ceva..si pe cel/cea care va îndrăzni să facă asa ceva că va trebui să se mute din țară. Eu sunt profesor la un grup scolar cu clase preponderent de băieți. Nu îmi permite, nu scoala pe care am făcut -o, ci, educația pe care am căpătat -o de acasă SI la scoală, să umilesc, în vreun fel, un copil. Să lovesc un adolescent ??? Să lovesc un copil atât de mic?? Chiar, să ferească Dumnezeu omul ăla care încearcă. Eu sunt mama hiena.
      • Like 0
    • @ Ina Dumitru
      problema este ca toata lumea are impresia ca acest fenomen se rezolva prin inchisoare si considera ca cineva o acopera pe nesimtita aia. Legea 272 nu prevede absolut nicio pedeapsa pentru astfel de fapte si nici Codul Penal nu specifica acest gen de fapta. Prin urmare si daca in mod empatic un judecator ar dori sa pedepseasca aspru astfel de fapte, nu are instrumentul legal. Alesii tarii când au importat codurile impreuna cu Mr. Predoiu de pe la canadieni si francezi acum vreo 5 ani nu au pus nici un fel pedepse la infractiunile de acest tip la minori si familie. nu se cunoaste o explicatie oficiala a gandirii celor care au rescris codurile pentru a da legi care specifica fapta dar nu prevad sanctiunea sau pedeapsa.
      • Like 1
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      aberati cu gratie. Codul penal prevede lipsirea de libertate pentru rele tratamente aplicate minorului, in CAPITOLUL II, Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii, Art. 197: "Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.""
      • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      se cunoaste ca nu ati avut parte nici macar de o plangere contra administratorului de bloc care nu v-a salutat intr-o zi pe scara blocului. daca imi aratati un singur caz (1 (unu)) de procuror din 1991 pana in prezent care a facut un rechizitoriu pentru palmute date unui minor in maniera care nu implica forma continua a faptei, eu va iau de nevasta... de asemenea daca imi aratati un singur DGASPC pe teritoriul RO care a intreprins actiuni in instanta intr-un astfel de caz, va iau de nevasta a doua oara. inainte de a afirma garantat ca cineva abereaza, intrebati-va daca nu cumva pe la partizanii.ro avem in lucru din pacate peste 40 de cazuri de abuz prin omitere sau absenta al actului de justitiei prin aplicarea legilor. ART 197 la care va referiti are o mentiune interesanta „punerea in primejdie grava”. In cazul de la gradinita nici daca va dati cu curul de pamant nu veti convinge un procuror sau judecator ca se regaseste aceasta situatie. mai cititi jurisprudenta si forumuri de specialitate cu cazuri detaliate ca pana la cel al lui Moldoveanu, si dupa aia comentati din tribuna postacilor liberi...
      • Like 1
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      e problematic sa ma luati de nevasta! sunteti convins ca va adresati unei femei, disponibile marital si dispuse prin acord de vointa? ca, presupun, asteptati si consimtamantul victimei cererilor dvs in casatorie, nu treceti direct la viol ... eu zic ca nu ne potrivim ... eu am indicat articoloul din Codul penal, drept raspuns la afirmatia dvs, anume "Legea 272 nu prevede absolut nicio pedeapsa pentru astfel de fapte si nici Codul Penal nu specifica acest gen de fapta. " dvs reveniti cu tot felul de presupuneri in legatura cu persoana mea: de la gen si disponibilitati, pana la nivel de informare. ce sa zic. sunteti sublim, sunteti superb, impecabil, prezentabil, maritabil, imbatabil. mai cititi: http://www.mpublic.ro/recursuri/2008_penal/r_14_05_2008_2.htm
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      macar aveti un fel de umor... si nu am facut niciun fel de presupuneri, am pus in opozitie faptul ca asa cum ar fi imposibil sa comit o astfel de nesabuinta de a va lua de nevasta (mai risc in viata dar nici chiar asa), tot asa jurisprudenta din Romania nu prezinta macar un caz concret. sforăiala aia semnata de Codruta este numai lozinca si marketing. repet, niciun procuror sau judecator din RO din 1991 pana azi nu a dat vreo condamnare ori rechizitoriu in astfel de situatii privitoare la minori. in manualul ministerului public al procurorilor (adica biblia acestei categorii de magistrat) scrie clar la pag.77 ca manipularea unui minor dupa divort de a nu mai relationa cu parintele necustodian este fapta cu responsabilitate penala!!! așa, și? deși numarul alienarilor parentale post divort a ajuns estimativ cam la 10.000 pe teritoriul patriei din 2012, clasările chiar si in cazuri cu dovezi irefutabile ale fenomenului de manipulare severa a unui copil, sunt in proportie de 100%... in dreptul civil privitor la minori si familie, începând cu 2011 Romania este primul stat din UE in care un drept admis si consfiintit de instanta nu poate fi implementat in fapt, avand ca cireasa pe tort faptul ca cel care impiedica aplicarea legii nu pateste mai nimic. de asemenea am semnalat in egala masura faptul ca in CIVIL exista fapta mentionata in lege DAR FARA PEDEAPSA, in timp ce in PENAL, exista fapta cu pedeapsa dar NICIODATA PROCURORUL NU CONSIDERA ATINSA GRAVITATEA CERUTA DE LEGE. va inteleg dorinta de epatare sociala virtuala dar din pacate nu o puteti sustine cu exemple sau dovezi in acest caz...
      • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      apropo, raspunsul catre ce a lozincat madam Kovesi in acest link este????
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      sariti de la una la alta, si e greu sa fiti urmarit. [1] deci acum nu ma mai luati de nevasta ... Uff! ar fi fost o premiera, va asigur, una despre care chiar ar scrie ziarele ... [2] vorbiti de manipularea minorului, in caz de divort; nu contest statisticile prezentate; asa o fi; dar vorba era despre altceva: rele tratamente aplicate minorului; or, pentru aceasta fapta, aveti statistici care sa sustina afirmatia dvs: ca nu s-au dat decizii in acest sens ? adica, DELOC !
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      stati ca abia acum am vazut cum ati incheiat ... ce e aceea "dorinta de epatare sociala virala"? nu, pe bune, ce e? si, din nou, faceti presupuneri. presupuneri, presupuneri. dar vreti sa fiti luat in serios ?
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      raspunsul ICCJ la Recursul in interesul legii declarat de Kovesi in 2008, este aici: http://www.dreptonline.ro/decizii_recurs_constitutionala/detaliu_decizie.php?id_decizie=77
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      ia priviti, stimata doamna, cam care este reactia penalului romanesc contemporan: https://web.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1111303635611164&id=100001946138709&comment_id=1111413448933516&ref=notif&notif_t=feed_comment_reply&notif_id=1460209553864421&_rdr
      • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      nu sunt greu de urmarit. trebuie numai sa faceti o plangere in acest sens. am vrut sa arat ca aria de violenta psihica si fizica la adresa minorilor din RO este cu mult mai larga decat vrea spectrul penal ori civil sa o admita ca si cazuistica.
      • Like 1
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      ok. cred ca am inteles: sunteti un parinte care nu isi poate vedea copilul in urma divortului. corect? copiii ajung teren de batalie intre parinti, chiar si dupa ce divortul a fost pronuntat. stiu din practica. sunt un astfel de copil. asadar, din proprie experienta va zic ca, atunci cand copiii vor avea autonomie - adica se vor putea misca singuri prin oras - vor gasi drumul spre dvs. important este ca usa/disponibilitatea dvs sa fie mereu deschisa. asta inseamna parinte. pe doua lucruri puteti conta: memoria copilului si faptul ca va deveni adult. va tine minte ce i s-a intamplat sau nu i s-a intamplat, ce i s-a spus sau ce nu i s-a spus, iar la maturitate va judeca. cu mintea de adult. si va fi o judecata mai definitiva si mai clara in ce priveste interesele sale, decat ar putea sa o dea orice instanta de judecata. stiu, asta e pentru dvs slaba consolare acum. dar, in afara luptei in instante tineti minte atat: [1] copilul are tinere de minte, [2] devenit adult, te va judeca ca un adult; [3] pana atunci, tine-i usa deschisa tot timpul, de indata ce va fi suficient de mare ca sa vina singur la tine ...
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      ok. cred ca am inteles: sunteti un parinte care nu isi poate vedea copilul in urma divortului. corect? copiii ajung teren de batalie intre parinti, chiar si dupa ce divortul a fost pronuntat. stiu din practica. sunt un astfel de copil. asadar, din proprie experienta va zic ca, atunci cand copiii vor avea autonomie - adica se vor putea misca singuri prin oras - vor gasi drumul spre dvs. important este ca usa/disponibilitatea dvs sa fie mereu deschisa. asta inseamna parinte. pe doua lucruri puteti conta: memoria copilului si faptul ca va deveni adult. va tine minte ce i s-a intamplat sau nu i s-a intamplat, ce i s-a spus sau ce nu i s-a spus, iar la maturitate va judeca. cu mintea de adult. si va fi o judecata mai definitiva si mai clara in ce priveste interesele sale, decat ar putea sa o dea orice instanta de judecata. stiu, asta e pentru dvs slaba consolare acum. dar, in afara luptei in instante tineti minte atat: [1] copilul are tinere de minte, [2] devenit adult, te va judeca ca un adult; [3] pana atunci, tine-i usa deschisa tot timpul, de indata ce va fi suficient de mare ca sa vina singur la tine ...
      • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      pot doar sa va scriu ca sfaturile dumneavoastra tin de un arhaic perimat corespunzator perioadei 1890-1960. ce spuneti acolo se traduce prin, desi nu este normal un astfel de tratament la adresa unui copil, consolati-va ca va creste mare si poate, va gandi... este cel mai deplorabil sfat pe care il poate da un om civilizat in context.... un parinte normal lupta pentru remedierea situatiei pentru ca, am aflat din mai multe surse sigure, anii pierduti din a fi langa copilul tau nu se deconteaza in nici un fel de catre Statul Roman... va las asa trista si blazata ca nu pot face mai mult pentru dumneavoastra
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      asa imi trebuie ...
      • Like 0
    • @ Eugen Cristian Chiticariu
      Da, tocmai de aia, că pân 'la Dumnezeu te mănâncă sfinții. ..
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Eu nu as privi acest caz ca pe unul izolat. Societatea in care traim e una violenta. Poate ca ar trebui sa ne punem intrebari serioase in ansamblu. Poate ca ce vedem sunt doar rabufniri ale unei situatii mult mai adanci. Nu stiu de ce, dar de la o vreme am senzatia ca traim intr-o Romanie psihotica. Oameni nervosi, grabiti, nepoliticosi, egoisti. Am senzatia ca tot raul asta se aduna bucatica cu bucatica, ca si cum ai tine o galeata de metal in plin soare. Se concentreaza caldura si ce e pe fund fierbe. Nu putem elimina empatia. Daca unul devine nervos in tramvai, peste doua minute tot tramvaiul va deveni nervos. Practic nu ai cum sa scapi. Plimbi noroiul peste tot si ii contaminezi fara sa vrei si pe ceilalti. E de discutat. Sigur, nu scuza faptele, dar poate ca ar trebui sa gandim in ansamblu.
    • Like 0
  • Printre cunostinte am vreo doua prietene care sunt educatoare la gradinite cu program prelungit si care m-au chemat in repetate randuri sa le acompaniez cu chitara la serbari. Toate bune si frumoase. La repetitii, am vazut aproape aceeasi poveste ca povestea descrisa de dv mai sus: copii smuciti, copii la care se tipa, se urla chiar, copii facuti cu ou si cu otet. Am protestat, si mi s-a raspuns ca in momentul in care fiecare educatoare trebuie sa aiba grija de grupe cu peste 25-30 copii, acestea sunt singurele modalitati prin care toti copiii pot fi tinuti in frau. Intr-adevar, sunt prea putine gradinite si prea multe cereri, si inteleg ca educatorii sunt uneori epuizati si la capatul rabdarii. Nu stiu insa daca situatia scuza astfel de comportamente. Trist este ca educatoarele din aceasta gradinita transmit acelasi model de comportament fata de copii si studentelor practicante (am vazut asta). Deci comportamentele se vor perpetua, din cate inteleg. Cred, prin urmare, ca problema este mai profunda, iar solutia ar trebui sa fie de fond (campanie publica sustinuta impotriva violentei fata de copii, construirea de gradinite cu program prelungit noi, consiliere gratuita pt. a implementa solutii alternative prin care se pot educa acesti copii fara a se folosi violenta, etc.) si mai putin de forma (tam-tam prelungit la adresa cercetarii in libertate a directoarei duse cu pluta).
    • Like 0
    • @ Gabriela Florescu
      Valentin check icon
      Totusi 30 de copii intr-o grupa e inuman si periculos. Sunt nazbatiosi, se bat, se suie pe mobila. Uneori violenta poate fi si o teama mascata, ceea ce evident nu justifica faptele. Sunt metode pedagogice prin care cei mici pot fi supravegheati.
      • Like 0


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult