Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Roboții români care au cucerit lumea. Cum ar putea ajunge cluburile de robotică în liceele din România

Echipa de robotică din care fac parte liceeni de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București a câștigat recent locul 1 la concursul First Tech Challenge din Coreea de Sud. Roboții lor care adună cuburi și bile, se cațără pe pante abrupte și le plasează cu precizie în diferite recipiente au fost mai buni decât cei construiți de 600 de echipe din Asia.

Pentru clubul Autovortex, înființat cu patru ani în urmă de Ionuț Panea, un profesor care preda economia în limba germană la ASE este o altă victorie. O victorie într-un domeniu aproape inexistent în școlile gimnaziale și liceele românești, dar care în SUA, de pildă, numără nu mai puțin de 20.000 de echipe. Ionuț Panea vrea să pună însă robotica pe harta educației din România. 

În ultimii patru ani, Autovortex s-a calificat de fiecare dată la campionatul mondial de robotică. Membrii clubului participă la campionate open din Rusia, Germania sau Olanda. Dacă câștigă locul 1, primesc automat invitație la concursul First Tech Challenge din SUA, unde se înfruntă cu 200 de echipe americane de top și cu alte 50 de echipe internaționale venite din sesiunile de calificări. 

Concursurile naționale, precum cel desfășurat în Coreea de Sud nu contează însă în ecuația calificării, dar sunt utile pentru a-i obișnui pe copii cu atmosfera unui concurs, pentru a-i ajuta să își pună la încercare propriile abilități tehnice, de socializare și de leadership. 

Liceenii din echipă construiesc un robot de la zero, îl proiectează, scot piesele la o imprimantă 3D, îl programează, îl pilotează cu ajutorul unor joy-stick-uri. 

„Roboții de anul ăsta trebuiau să culeagă de pe teren cuburi sau bile. Robotul culegea aceste elemente de joc, fiecare echipă decidea ce sistem de colectare folosea, după ce bilele se aflau pe roboți ei trebuiau să le descarce în niște cutii care se aflau pe niște rampe foarte abrupte și cu cât descărcai într-o cutie de mai sus, cu atât primeai un punctaj mai mare. În ultima parte a jocului, de 30 de secunde, puteai de asemenea să agăți robotul de o ștangă din partea de sus și să rămână prins. 

Asta era proba cea mai dificilă, noi am fost singura echipă care am reușit să ne ridicăm, erau uimiți coreeni. De ce? Pentru că roboții noștri erau foarte grei, de 20 de kilograme, și, de obicei, roboții foarte grei nu se ridică”, spune Ionuț Panea. Fiecare dintre cele două echipe care au mers în Coreea a avut câte trei membri: doi „șoferi”, care îl pilotau, și un programator. „Robotica le dezvoltă copiilor abilități extraordinare, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere social”, spune coordonatorul.

Club de robotică în Răcari

Anul trecut, din formula Autovortex făceau parte liceeni de la Vianu. Acum însă au apărut și alți copii talentați. „Cu câteva luni în urmă am fost la o întânire cu directoarea liceului Vianu. Acolo l-am cunoscut pe Bogdan Enoiu, General Manager al McCann Erickson, și i-am vorbit despre ceea ce facem. Mi-a propus să începem un proiect, prin care să le dăm șansa unor copii din mediul semi-rural din Dâmbovița să facă robotică”, povestește Ionuț Panea. 

Astfel a ajuns la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari, unde McCann sprijină un proiect educațional și unde a creat o echipă din robotică, formată din cinci fete și doi băieți. „Când le-am povestit copiilor ce vrem să facem li s-a luminat fața. I-am ajutat cu piese, cu know-how, cu partea de electronică și de programare. Am făcut un schimb de experiență între copiii de acolo și copiii de la Vianu, care se pricepeau la robotică. Am vrut să vedem dacă putem să facem o echipă de la zero, iar ei au ajuns la un nivel destul de ridicat, robotul lor este aproape gata”, spune Ionuț Panea.

Cum poți face un club de robotică în liceul tău

Următorul pas este crearea a încă cel puțin zece echipe de la zece licee din București, urmând ca în 2017-2018 proiectul să fie extins la nivel național. „Planul meu și al lui Bogdan Enoiu este acela de a democratiza robotica, în sensul că, momentan, robotica este ca un club cu porțile închise. Nu foarte mulți copii știu de această idee, iar celor care știu le este greu să intre în club. Nefiind foarte mulți oameni care să îi pregătească, trebuie să te limitezi la un număr foarte mic de copii. Planul nostru de bătaie este să cristalizăm un număr de cel puțin zece echipe, de la cel puțin zece licee din București, în jurul echipei de la Vianu. Să facem un schimb de experiență, să încercăm să le asigurăm o bază materială minimă, piesele pentru construcția robotului și să încercăm să amenajăm câteva terenuri de antrenament în București în care echipele să își testeze robotul. În perioada 2017-2018 vrem să extindem acest proiect la nivel național și să implicăm mai multe licee din țară”, spune Ionuț Panea. Inițiativa lui se adresează profesorilor de științe exacte, capabili să construiască o echipă, să îi motiveze pe copii și să le deschidă un nou orizont.

La campionatul de robotică FTC, vin reprezentanți ai marilor agenții guvernamentale și ai companiilor, precum Google, Microsoft, Boeing sau NASA pentru a-i recruta pe tinerii talentați. „Universități din SUA au burse pentru copiii care au ajuns la Campionatul Mondial. Dacă ai ajuns acolo ești eligibil pentru o bursă, iar pentru copii aceasta este o portiță demnă de luat în seamă”, spune coordonatorul Autovortex.

Următorul pas pentru clubul de robotică este participarea la sesiunea de calificări de la Soci, unde Autovortex va participa cu trei echipe de la Vianu și unde câștigătorul va merge la Campionatul Mondial. „În Germania, vrem să încercăm să calificăm pentru SUA echipa de la Răcari”, spune Ionuț Panea.

Profesorii interesați să creeze un club de robotică în liceul lor îl pot contacta pe Ionuț Panea prin intermediul paginii de Facebook Autovortex.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Felicitari copii si mult succes in competitiile viitoare. Ideea de a face cluburi de robotica si in alte licee din Bucuresti si din tara mi se pare extraordinara. Copii nostri au nevoie de a lucra in echipa si de a participa la concursuri internationale. Multumim ca reprezentati Romania la concursurile internationale si poate citeste si vre-un tehnocrat ce se intampla dincolo de usile unui birou si mai ales ca in Vianu se intampla lucruri foarte bune din punct de vedere al performantelor copiilor nostri. Felicitari prof. Ionut PANEA care formeaza si indruma acesti copii.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult