„În clasa a VIII-a ajungi să predai din nou literele.” Cum reparăm decalajele – interviu cu Mara Barbos Niculescu, Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza– citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

E nevoie de un model care mizează pe selecție riguroasă, formare intensivă și mentorat pentru profesori, e necesară învățarea și practicarea unei culturi a colaborării în cancelarie („nu există școli bântuite, ci instabilitate în echipe”). Învățământul remedial poate fi eficient, realizat în micro-grupuri, cu rezultate vizibile în timp relativ scurt.

Pentru un asemenea efort național, ca să ajungi în cele mai îndepărtate sau vulnerabile cătune, e nevoie de resurse, răbdare și predictibilitate. Putem și noi, cei care nu suntem atât de legați de actul educațional în sine, să participăm.

Până în 7 septembrie 2025, la fiecare produs de școală cumpărat din magazine, Lidl direcționează 1 leu către programele Teach for Romania. Banii finanțează programele prin care profesori și mentori ai acestora sunt susținuți să ajungă unde e cel mai greu și să mute lumea din loc.

Din septembrie, Mara Barbos Niculescu va ocupa funcția de Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania. „Scopul este de a accelera prezența în Transilvania, pe lângă Banat, unde există un birou la Timișoara de peste 2 ani. Ne dorim o comunitate mai mare de lideri în educație, sprijiniți de la Cluj, parteneriate cu instituțiile locale importante și coagularea unei comunități în regiune, în jurul organizației”.

Iată câteva din cele mai importante idei din interviul oferit platformei Republica de Mara Barbos Niculescu:

• În România există școli unde de ani la rând nu a promovat nimeni Evaluarea Națională – semn al unor dificultăți severe de literație și numerație, discuții despre „cât de potrivit e examenul” nu au sens.
• În clasele din școlile vulnerabile, profesorii predau de facto „simultan” la niveluri foarte diferite: unii copii merg bine, alții citesc pe silabe – în aceeași oră.
• Soluția Teach for Romania combină selecție riguroasă, o Academie de Leadership și Pedagogie (5 săptămâni) și peste 400 de ore de formare/ an, plus mentorat, acces la speciliști și o bursă care completează venitul profesorilor.
• Profesorii din program sunt angajați ai sistemului public. Teach for Romania nu creează un sistem paralel, ci lucrează din interiorul școlii publice.
• Intervențiile remediale, făcute individual sau în micro-grupuri, pot recupera echivalentul a mai mult de o clasă într-un an, dacă sunt structurate bine. învățătorii au un avantaj natural în a conduce astfel de intervenții chiar și la gimnaziu.
• Marea problemă de fond: inechitatea educațională – performanța școlară corelată cu venitul părinților și cu „codul poștal”. Ţinta: să ridicăm „partea de jos” a distribuției.
• Parteneriatele pe termen lung (ex: Lidl România) sunt cruciale pentru predictibilitate: programul are azi peste 500 de oameni în școli și peste 60 de angajați.

Interviul pe larg, mai jos:

Ce înseamnă „școală vulnerabilă” în România?

Depinde de regiune, dar, în general, vorbim despre școli care deservesc comunități cu venituri mici, familii fragmentate (părinți plecați, bunici sau rude în rol de îngrijitori), acces dificil iarna, sau segregare puternică – cartiere bogate despărțite de zone la limita sărăciei extreme. Nivelul de competențe de bază (citit, scris, matematică) este mult sub așteptări; au existat ani în care, într-o mie de școli, niciun copil nu a trecut Evaluarea Națională. Asta nu e o dispută despre „relevanța examenului”, ci despre alfabetizare și numerație.

Ce face concret Teach for Romania, cum intervine în astfel de comunități?

De 12 ani căutăm, recrutăm și susținem oameni cu motivație și potențial de leadership (tineri absolvenți, „career-changers” și profesori din sistem), îi trecem printr-o Academie de Leadership și Pedagogie (5 săptămâni – laborator metodic, practică supervizată), apoi în jur de 400 de ore de formare/an și mentorat unu-la-unu pe durata a doi ani. Cadrele didactice sunt profesori angajați în școala publică (dau titularizare/ concursuri ca toți ceilalți); noi completăm veniturile cu o bursă și le oferim mentorat, consiliere pe literație, numerație și dezvoltare socio-emoțională, resurse educaționale și o comunitate de oameni cu valori și ambiții comune.

Cum sunt angajați profesorii Teach? Faceți un sistem paralel?

Profesorii noștri sunt profesori ai școlii publice, angajați în sistemul de stat. Ne conformăm integral procedurilor de mobilitate. Miza noastră e să demonstrăm că în interiorul școlii publice poți face educație de calitate în comunități vulnerabile, alături de oamenii potriviți. Teach completează cu o bursă pentru acomodare – mai ales la debutanți/ necalificați, care sunt cei mai slab remunerați – și cu sprijin practic pentru a-și face treaba bine acolo unde e greu.

Cine poate face parte din programele Teach for Romania?

Tineri absolvenți de studii superioare care vor să construiască o carieră cu impact, în care munca lor să conteze din prima zi. Îi încurajăm să facă modulul psiho-pedagogic și să aleagă sala de clasă ca loc de creștere. Categoria „career-changers” – oameni din banking, publicitate sau industrie care aleg să facă o schimbare în cariera și viața lor cu impact social. Avem, de pildă, o profesoară care a fost pilot în Armata Română. Și profesori din sistem – oamenii „agregatori” care vor să lucreze cu colegii și cu comunitatea acolo unde este cel mai provocator.

Ce înseamnă sprijinul practic – formarea efectivă?

În medie, peste 400 de ore de formare pe an. Înainte de catedră, facem Academia de Leadership și Pedagogie – 5 săptămâni, dintre care 3 săptămâni full-time, față în față, cu laborator metodic și practică supervizată. După intrarea la clasă, fiecare profesor are mentor/ tutore – un om cu experiență în predare și profil de coach – plus asistență de literație, numerație și abilități socio-emoționale (SEL). Iar acolo unde norma înseamnă navetă între mai multe școli, bursa contează dublu.

Cum ajungeți în școli: voi le mapați sau ele vă caută?

Ambele. Avem școli-partenere care ne anunță din timp posturile ce vor ieși la concurs și ne încurajează să direcționăm candidații noștri. În paralel, respectăm pas cu pas procesul lung și complicat prin care sistemul își calibrează nevoia de oameni în fiecare an.

Vorbiți mult despre „simultan” la clasă. Se poate chiar recupera? Cine face remedialul?

În școlile cu vulnerabilitate ridicată, predai simultan unor elevi care, practic, sunt la niveluri de clasă diferite. De aici nevoia unei componente remediale consecvente, pe scris-citit la început – e fundația. Am construit un program de remedial ca să știe profesorii ce fac, pas cu pas, cu copiii „la risc” sau deja în decalaj. În câteva ore pe săptămână, individual ori în grupuri foarte mici, aduci copilul și clasa sus, astfel încât ora „de materie” să funcționeze pentru toți. Am văzut recuperări de o clasă într-un an. De asta ne izbim zilnic: predai Genetică la a VIII-a, dar unii copii nu pot citi cursiv un text din manual. Soluția este o componentă remedială constantă – micro-grupuri sau lucru individual, 2–3 ore/săptămână, pe competențele de bază.

Întrebarea „cine face remedialul?” are două răspunsuri la Teach for Romania:

– Profesorul de la clasă poate și trebuie să învețe să o facă, cu sprijin de mentorat pe literație/numerație. La nivel sistemic, este posibil ca învățătorii să fie într-o poziție mai bună să învețe cum se poate lucra cu elevii care au nevoie să recupereze fundamentele scris-cititului: înțeleg mai bine cum se construiește competența de citit-scris și pot interveni mai ușor chiar și la gimnaziu. Totuși, am avut rezultate foarte bune și cu profesori de gimnaziu din alte discipline, nu doar cu cei de română.

- Un specialist care sprijină întreaga școală. În ultimii doi ani am testat ideea unui Laborator de Literație la nivel de Școală – o persoană care poate să lucreze separat cu elevii care au decalaje majore și care știe să îi sprijine pe profesori pentru a preveni aceste situații și a crește buni cititori în clasele lor. Funcționează foarte bine, cu o investiție de costuri deloc mare pentru nevoia unei școli vulnerabile. 

Sunt voci care propun închiderea școlilor unde nu trece nimeni Evaluarea Națională.

Nu cred în asta. „Ce facem cu copiii?” Nu e o problemă de geografie sau de „școală bântuită”. E, cel mai adesea, o problemă de fluctuație a oamenilor din cancelarie, de pregătire și suport adecvat a cadrelor didactice care se confruntă cu tot delul de provocări, a lipsei sau insuficienței resurselor de suport (pentru a facilita accesul copiilor la școală). Uneori este și lipsa de lipsă de claritate a obiectivelor: să ne focalizăm pe copiii, care au cea mai mare nevoie de susținere, și să lucrăm coerent pentru ei. Acolo intervenim: formare, mentorat, cultură de colaborare și obiective de învățare pentru toți copiii, nu doar pentru „vârful de clasă”.

Care sunt cele trei mari provocări care ne dor, la nivel național? Care sunt problemele sistemice?

Inechitatea – performanța dependentă de venitul familiei și de codul poștal. Deficite mari de competențe de bază (literație/numerație) acumulate din primar, care explodează la gimnaziu. Lipsa colaborării și a clarității țintelor la nivel de școală – prea puțină energie pusă în recuperarea celor rămași în urmă. E complicat – dacă ar fi existat soluții rapide, le-am fi văzut deja – dar tocmai de aceea insistăm pe practică structurată și consecvență, nu pe artificii.

Cum arată un „profesor bun” în 2025?

Un profesor bun produce învățare vizibilă – adică rezultate – la nivelul majorității elevilor, nu doar al „vârfului”. Își pune mereu problema unde este fiecare copil și ce competențe dezvoltă la școală, nu doar ce informații reține. Vede potențialul copilului, indiferent unde se află și ce știe în momentul respectiv. Creează o cultură a învățării și a colaborării în clasă, lucrează cu părinții / comunitatea pe cât se poate și învață continuu el însuși. Informația contează (fără bază, nu poți „facilita”), dar într-o lume în care informația este atât de la îndemână, rolul s-a mutat spre formarea de competențe și ghidaj în procesul de învățare.

Un profesor bun vrea să fie acolo la catedra - își lasă deoparte frustrările, oricât de umane ar fi ele, atunci când intră la ora și își dorește autentic să devină model si resursă pentru elevii săi.

Cât de importante sunt aceste parteneriate cu jucători privați, în acest caz concret, cu Lidl România?

Contează că au investit în miezul programului, nu în proiecte „cu fundiță”, adică recrutare, formare, mentorat, burse. Fără parteneri de cursă lungă, nu poți promite stabilitate profesorilor și, implicit, copiilor. Cu Lidl România am avut mereu o conversație onestă despre ce și de ce facem. Ei au susținut întregul parcurs Teach for Romania. Suntem o echipă de peste 60 de oameni care rulează programul și susținem în jur de 250 de profesori în școli și încă aproximativ 300 de alumni care au rămas în învățământul public, iar toate astea cer predictibilitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp