Sari la continut
Republica
By Republica

Exclusiv habits by Republica: Design pentru inovare socială- o conversație cu profesorul Ezio Manzini sau despre cum fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care "Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Redau mai jos ideile principale ale interviului cu marele profesor.

Designul ca practică filozofică și politică

Profesor Manzini, vă mulțumesc pentru această oportunitate. Sunteți o personalitate de referință în designul sustenabil și inovarea socială. Ați fondat designul de servicii în anii '90, rețeaua internațională DESIS și programul de inovare în design la UAL Londra. Ce v-a atras către conceptul de design ca practică filozofică, nu doar realizare de obiecte?

Designul este ca o monedă cu două fețe: una legată de funcționalitate și eficiență, cealaltă despre sens și povestire. Fără povestire, nu există design. Când problemele devin complexe și nu pot fi rezolvate cu formule simple, avem nevoie nu doar de ceva funcțional, ci și de o poveste care explică de ce acea soluție este potrivită.

Mai mult, când propunem ceva prin design, facem alegeri nu doar etice, ci și politice. Susținem fie sistemele existente, fie propunem altele noi. Aceasta este ceea ce numesc "politica vieții cotidiene" - participăm la schimbare politică într-un mod diferit de politica tradițională.

Rețeaua DESIS și inovarea socială

Puteți explica ce este rețeaua DESIS și principiile sale - inițiative mici, locale, deschise și conectate?

Pentru a înțelege DESIS, trebuie mai întâi să vorbim despre inovarea socială. Acum 20 de ani, am observat că stilul de viață occidental genera probleme sociale și de mediu majore. În designul pentru sustenabilitate, am descoperit „efectul bumerang" - produsele verzi devin atât de atractive încât consumul total crește.

Apoi am observat că în societate existau deja oameni care se comportau diferit - făceau lucruri mai bune social și ecologic. Prin propriile alegeri. Exemple: co-housing, cooperative alimentare, carpooling. Aceștia nu propuneau doar idei, ci creau prototipuri funcționale care demonstrau că alternativele sunt posibile.

DESIS este o rețea de laboratoare universitare de design care lucrează pe aceste teme. Inițial, scopul era să răspândim ideea că designul poate lucra pentru inovare socială. Acum, după 15 ani, ne concentrăm pe dezvoltarea de cunoștințe noi prin "clustere tematice" - grupuri care explorează subiecte precum:

  • Design în comunitățile marginalizate
  • Inovare socială "mai mult decât umană" (incluzând natura în procesele de decizie)
  • Design pentru orașe de proximitate

Din păcate, unele idei bune au fost deturnate - Uber vine din carpooling, Airbnb din partajarea locuințelor. Designerii au transformat aceste concepte în "monștri" ai economiei platformelor. Dar avem și multe exemple pozitive unde designul a ajutat ideile să evolueze păstrându-și valorile originale.

Localismul cosmopolit - a treia cale

Cum putem aplica conceptul dumneavoastră de „localism cosmopolit" în contextul românesc, între influențele Est și Vest?

Localismul cosmopolit înseamnă să vezi societatea ca un ecosistem care necesită diversitate. Omogenizarea este deșertificare culturală. Dar nimic nu există izolat - totul este conectat.

Provocarea este să menții diversitatea culturală fiind deschis către exterior, fără a fi copleșit. Nu există formule fixe, doar principii: valorizarea diversității și necesitatea conexiunii. Este o navigare constantă între a fi închis (care înseamnă moarte) și a fi prea deschis (care ucide identitatea locală).

Acum situația e mai complexă - globalizarea pare să se termine, fiind înlocuită de tensiuni între mari blocuri de putere. Este extrem de periculos. Trebuie să construim poduri și să menținem relații. De exemplu, în DESIS păstrăm pe toată lumea în rețea, indiferent dacă sunt din China sau America.

Un exemplu concret: supra-turismul ucide orașele transformându-le în Disneyland-uri. Orașele pot muri atât din lipsă de succes, cât și din exces de succes.

Tehnologia și păstrarea valorilor

Cum poate designul să păstreze ce e valoros din trecut facilitând tranziția necesară?

Nu există formule. Trebuie să privim realitatea fără stereotipuri și să recunoaștem că tradiția moare dacă nu facem nimic. Provocarea e să regenerăm tradiția dându-le oamenilor oportunitatea de a păstra elementele pozitive în condiții noi.

Un exemplu: în comunitățile rurale există încă „rămășițe ale comunităților pre-moderne” - oameni care au grijă unii de alții. Acestea sunt valori, dar vor dispărea fără sprijin. Serviciile publice moderne trebuie nu doar să livreze servicii profesionale, ci să creeze platforme care ajută comunitățile să se ajute reciproc.

Aceasta se aplică în sănătate (bunăstare comunitară), educație (pactele educaționale între școli și cartiere) și alte domenii. E vorba despre servicii publice colaborative care mențin vie capacitatea comunității de auto-organizare.

Speranță pentru viitor

Ce vă dă speranță când priviți practicile emergente de design?

În aceste zile, pentru speranță trebuie să fii foarte puternic. Dar realitatea e complexă - nu există o singură „mașină a răului".

Pentru mine, trei cuvinte ghidează direcția: colaborare, proximitate și grija. Orice ajută oamenii să colaboreze, să fie în proximitate și să aibă grijă e bine. Acești termeni sunt în contradicție totală cu tendințele dominante.

Pentru a fi optimist azi, ai nevoie de „ochelarii potriviți" - să cauți și să găsești exemple unde oamenii au grijă, acționează în proximitate și colaborează. Nu sunt optimist despre ce se va întâmpla în general, dar sunt optimist că, dacă caut, găsesc oameni care fac lucruri în direcția corectă.

Direcția unui om vine din poziția sa etică. După aceea, trebuie să-ți iei timp să cauți în realitate cu ochelarii potriviți și să lucrezi la ceea ce există pozitiv. Ceva se poate întâmpla.

Mulțumesc foarte mult. Voi lua cu mine "ochelarii potriviți" și cele trei concepte cheie: proximitate, colaborare și, mai presus de toate, grijă. Aceste concepte nu sunt specifice unei anumite geografii și de aceea sunt relevante și pentru România.

Acest material a fost realizat cu sprijinul BricoDepot România dedicat designului în inovație socială și sustenabilitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult