Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă „perfect” când e vorba de locuire?
Alexandru Belenyi e părinte și locuitor al Bucureștiului. Trăiește în centrul orașului, într-o casă, la curte, cu doi castani bătrâni. Merge pe trotuare înguste, în șir indian, ca orice om care e însoțit de copii. E atent la borduri – adesea înalte, și se ferește de mașinile care circulă-n viteză și blochează strada. Pe o rază de 15 minute în jurul locuinței nu găsește un magazin din care să cumpere un cui, de exemplu, și nici mici afaceri cu oferte alimentare coerente. Trăiește ca noi, într-un oraș dual, care pe timpul zilei e asuprit de trafic, aglomerație și haos.
Perfect e un standard greu de atins, veți spune. Dimpotrivă, perfect poate fi accesibil, crede arhitectul care a desenat și creat în România, la inițiativa Storia ceea ce numim „cartierul perfect”. Un exercițiu de imaginație despre cum pot fi transformate spațiile din oraș, astfel încât să ne îmbogățească viața. Un exercițiu transformat într-o machetă digitală 3D a cartierului ideal, dar și într-una fizică ce urmează a fi prezentată publicului.
„Nu am plecat de la zero”, afirmă Alex Belenyi, care a realizat macheta în urma unor workshopuri în care experți din urbanism, transport, calitatea aerului și imobiliare au propus soluții pentru creșterea calității vieții urbane. Aici puteți vedea cum a decurs procesul. Așa a apărut Cartierul Perfect, un puzzle din modele de locuire existente în diferite orașe din România, modele ale unor comunități care se regăsesc în indexul Storia (n.r. inițial T.R.A.I.), un instrument care măsoară principalii indicatori de bunăstare de la noi, dar și o sumă de așteptări ale fiecăruia dintre noi atunci când vorbim despre zona în care locuim și pe care o locuim: siguranță, curățenie, parcări, transport, liniște, spații de joacă. E un instrument bazat pe realitate, pe cifre, pe dorințe, pentru oamenii care caută o casă sau vor să își construiască una, mai spune Belenyi. „Nu am intervenit asupra construcțiilor existente, ci ne-am focusat pe spațiul dintre clădiri, modelându-l în așa fel încât să ne sudăm. Să învățăm lecția trăirii la comun”.
Întrebat ce înseamnă alfabetizarea traiului la comun, arhitectul vorbește despre reconstrucție, despre pretextele pentru interacțiunea umană, dar și despre elementele care transformă un oraș într-unul al oamenilor – precum mersul pe jos, plimbarea cu bicicleta, băncile, trecerile de pietoni, limitarea vitezei auto, o cișmea sau un copac. Ori sala de clasă dotată cu senzor pentru detectarea dioxidului de carbon, de exemplu, astfel încât profesorul să deschidă fereastra la momentul potrivit. Utopie, veți spune. Deloc. Iar proiectul Cartierului Perfect, realizat la inițiativa Storia, e dovada. „Aș vrea să fie un instrument de educație și nu doar de simulare a vieții la comun”, explică arhitectul, dar în egală măsură și un ghid pentru cei care își caută o locuință sau își construiesc una. Belenyi amintește de un studiu al Storia, potrivit căruia 30 la sută dintre cumpărătorii unui imobil regretă ulterior decizia de achiziție. Potrivit arhitectului, atunci când cumpărăm, luăm nu doar patru pereți, ci și o zonă. Cumpărăm acces la servicii, la spații verzi, la transport, la un centru comunitar, la locuri de joacă, la un anumit context. „Când ieși din casă, ai intrat în oraș, și atunci trebuie să înlăturăm lucrurile care se interpun între noi și ceilalți”. Iar interpunerile sunt trotuarele înguste, bordurile înalte, absența unui program de circulație al mijloacelor de transport previzibil, absența băncilor pentru odihnă și socializare, a trecerii de pietoni, a spațiilor verzi.
„În România, mersul pe jos este aproape uitat. Trotuarele au obstacole, se parchează pe treceri de pietoni, nu există rampe de acces pentru cărucioare de orice fel. Iar strada este un loc nesigur pentru copii. Joaca se mută din stradă în incinte amenajate, accesibile tot cu mașina”, spune Alex Belenyi. Așa că în cartierul imaginat alături de experți care și-au câștigat reputația prin proiectele lor, spațiul dintre clădiri a fost gândit și realizat pentru a sprijini întâlnirile între oameni, pentru a-i încuraja să petreacă timp în afara locuinței. Beneficiile unui spațiu public de calitate, pe care oamenii orașului să îl resimtă prietenos, sunt nenumărate, iar în ultimii ani impactul pozitiv a fost validat prin studii legate de sănătatea mintală a cetățenilor, în asociere cu politici de îmbunătățire a spațiului public. Poate cel mai important, explică arhitectul, în Cartierul Perfect spațiul public este prielnic creșterii copiilor: „Dincolo de beneficiile directe legate de mișcare, aer liber sau siguranță, un spațiu public de calitate ajută copiii să deprindă o cultură urbană bazată pe apropiere, sprijin reciproc și plăcerea de a fi împreună”.
Belenyi vorbește despre necesitatea existenței unor obiecte pretext din aglomerările urbane, despre acele obiecte care ne schimbă mediul și cărora fiecare dintre noi le putem da o reprezentare și o utilitate – un loc de stat, un suport de bicicletă, un obiect cu care un copil se poate juca, fără garduri, fără sârme, fără plastice. Vede zonele frumoase din Capitală, cartiere verzi precum Cotroceni, Aviatorilor ori Primăverii, dar și cele în care comunitățile locale există și își conservă vecinătatea și locuirea, precum Drumul Taberei, ori Câmpia Libertății. Se implică și sprijină personal astfel de proiecte de amenajare a spațiului public, precum cel existent la Brașov: Orașul ca sală de clasă. Aici, anual, 20 de liceeni imaginează obiecte pentru spațiile publice, pe care ulterior Primăria le construiește și expune permanent. „Orașul nu e doar un labirint uman și nici nu e făcut din bucăți, deși așa îl gândim când ieșim din casă. El trebuie să fie sigur și să lase loc la conversații prietenești, la pretexte de întâlnire”, crede Alex Belenyi. „Iar orașului tău îi ești dator să îi locuiești spațiul și să ai grijă de el, chiar dacă asta înseamnă să dai gheța din fața curții sau să mături trotuarul”.
Ce își dorește pentru Cartierul Perfect Alex Belenyi? Ca proiectul să ajungă la public, prin evenimente, prin accesări web, printr-un joc online interactiv. Și da, i-ar plăcea ca să fie accesat și de dezvoltatorii imobiliari ori să fie un punct de pornire pentru edilii orașelor din România. Cartierul Perfect există și nu e visul unui arhitect. La inițiativa Storia a luat forma unei machete la realizarea căreia au lucrat experți în urbansim, transport, mediu și imobiliare. „Fiecare și-a adus cărămida lui și ne-am bucurat să punem laolaltă proiecte pentru oameni”, conchide Belenyi.
Cum arată Cartierul Perfect
- Amenajarea străzilor pune accentul pe pietoni, transportul public și mersul pe bicicletă, acestea fiind formele de mobilitate prioritare în interiorul cartierului. Traficul de tranzit este redirecționat către marginile cartierului, pentru a păstra zona rezidențială sigură și accesibilă. Strada principală este configurată cu trotuare mai late, piste pentru biciclete, benzi dedicate transportului public și o bandă auto cu sens unic, cu viteză limitată la 30 km/h. Studiile arată că, la această viteză, pietonii au aproximativ 85% șanse de supraviețuire în caz de impact, în timp ce la 50 km/h probabilitatea unor consecințe fatale crește până la același procent. În plus, o viteză redusă și constantă contribuie la reducerea poluării (inclusiv a emisiilor de CO₂ și a particulelor rezultate din frânare) și ajută la fluidizarea traficului în zonele urbane. În Cartierul Perfect, locurile de parcare la bordură sunt regândite ca spații multifuncționale – inspirate de modelul „parklet” – care pot deveni, la nevoie, terase pentru restaurante, zone temporare de așteptare sau trasee pietonale provizorii în cazul lucrărilor care ocupă trotuarul. De asemenea, sunt încurajate soluțiile de urbanism tactic – amenajări temporare cu impact local, precum stâlpișori, parkleturi, mobilier mobil sau jardiniere cu arbori care oferă umbră. Aceste intervenții permit testarea unor idei și implicarea directă a locuitorilor în transformarea spațiilor din cartier.
- Școala devine un punct de referință în viața cartierului, iar spațiul acesteia este accesibil tuturor. Datele colectate de Ecopolis arată niveluri ridicate ale concentrațiilor de CO₂ care, în timpul orelor de curs, se dublează sau chiar se triplează față de limitele recomandate – semn al unei ventilații deficitare. Din acest motiv, în Cartierul Perfect, experții au recomandat monitorizarea calității aerului în sălile de clasă prin senzori de CO₂, deschiderea frecventă a geamurilor pentru aerisire și utilizarea unor filtre de aer, pentru a menține concentrațiile în limitele recomandate. De asemenea, este încurajată organizarea de ore în aer liber – în curtea școlii sau în parcurile din apropiere – pentru a răspunde nevoii de mișcare și varietate în activitățile copiilor. Curtea școlii, dotată cu terenuri de sport, arbori, spații de relaxare și umbră, devine o piațetă publică, deschisă tuturor, care leagă două străzi din cartier și funcționează ca loc de întâlnire pentru comunitate, după terminarea orelor de curs. O altă propunere este introducerea sistemului Pedibus – o metodă prin care copiii ajung zilnic la școală pe jos, însoțiți de un adult care trece prin dreptul fiecărei case, formând un mic „troleibuz uman”.
- Piața este amplasată în centrul cartierului, aproape de școală și ușor accesibilă pietonal din toate direcțiile. Spațiul are și o funcție socială, devenind un loc de întâlnire pentru comunitate. În mijlocul pieței există o zonă de odihnă dotată cu cișmele, mese și locuri de stat. La intrarea în piață, două clădiri vechi, considerate inițial inadecvate, au fost parțial conservate și transformate într-un mic loc de joacă, inspirat de conceptul de „adventure playground” – o abordare urbană care susține dezvoltarea copiilor prin joacă liberă și creativă. În locul demolării complete, elementele structurale valoroase au fost păstrate și reinterpretate ca spațiu public, marcând o abordare responsabilă față de patrimoniul construit și o implicare atentă a specialiștilor în educație și design urban.
- Strada nu este doar un spațiu de tranzit, ci devine un loc social, care susține relațiile; atât între oameni, cât și între aceștia și orașul în care trăiesc. Băncile devin elemente-cheie ale infrastructurii publice, amplasate la fiecare 30 - 40 de metri, alături de cișmele cu apă potabilă, în special în intersecții. Cartierul include și un centru comunitar – un spațiu dedicat inițiativelor civice, întâlnirilor de cartier și proiectelor colective, dotat cu o bibliotecă publică și personal dedicat. În plus, și intersecțiile reflectă această abordare centrată pe oameni: ele sunt ridicate la nivelul trotuarului, cu carosabil redus și priorități clare pentru pietoni, încurajând mersul pe jos și deplasarea în siguranță.
Macheta Cartierului Perfect a fost coordonată de Alexandru Belenyi și Irina Belenyi (Arhitecți, Parteneri BAAB), iar printre experți s-au numărat: Oana Neneciu (Director Executiv Ecopolis), Monica Dudău (Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group – Storia și OLX Imobiliare), Maria Duda (Președinte Baza. Deschidem orașul), Ionuț Ciurea (Director Executiv Asociația Pro Infrastructură), Grațian Mihăilescu (Fondator UrbanizeHub) și Samuel Stancu (Urban Planner UrbanizeHub), în colaborare cu Claudiu Forgaci (Co-fondator Interscalar și cercetător la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda).
*Credits macheta fizică: s. arh. Stefania Marinescu, arh. Sorin Olteanu, arh. Andrei Ivanovits, arh. Ionuț Ursachi
*Credits macheta digitală: Vlad Dobrescu, Programmer, Costin Spiridon, Unity Game Engineer
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.