Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Tot ce trebuie să știți despre taxele locale în 2016. Se modifică sistemul de taxare a clădirilor pentru PFA-uri și firme

Schimbarea sistemului de taxare a clădirilor, din acest an, a pus pe jar persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidențiale sau cu utilizare mixtă – locuință și sediu social.

Dacă în primul caz, se vor confrunta cu o impozitare mai mare – în principal din creșterea cotei de impozit (de la 0,1% la 0,2%, în București, de exemplu) - în al doilea caz apar mai multe întrebări.

Ne propunem să răspundem celor mai spinoase probleme, dar va trebui să rețineți că opțiunea de a declara clădirea ca rezidențială – pentru a evita taxa locală majorată - va induce alte riscuri legate de activitate, atât în cazul PFA, cât și al firmelor.

I. Ce înseamnă clădire mixtă, ce trebuie declarat, când și cât e taxa?

Conform Codului fiscal, clădirea mixtă este cea care are dublu scop: rezidențial și nerezidențial.

Prin urmare, apare întrebarea: cum se stabilește impozitul? Tot Codul fiscal arată că acolo unde suprafețele destinate celor două scopuri pot fi delimitate, impozitul se calculează pentru fiecare în parte dacă sediul nu este declarat fără activitate. Dacă sediul este declarat fără activitate, atunci impozitul se calculează ca pentru clădiri rezidențiale.

În schimb, dacă suprafețele nu sunt evidențiate distinct (în contractul de închiriere, de comodat ori alt contract prin care imobilul este pus la dispoziție, în documentația cadastrală ori în autorizația de construcție), atunci impozitul se stabilește ca pentru:

Clădiri rezidențiale (intre 0,08% si 0,2%, în funcție de decizia consiliului local) dacă există un sediu social înregistrat, dar nu se desfășoară activitate economică la sediu sau se desfășoară activitate, însă utilitățile nu cad în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică;

Clădiri nerezidențiale (între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia consiliului local) dacă există un sediu social înregistrat și se desfășoară activitate economică și cheltuielile cu utilitățile cad în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică

Utilitățile fac diferența în cazul clădirilor pentru care suprafețele nu sunt delimitate

Atenție! Legiuitorul face distincție în privința desfășurării/nedesfășurării activității economice în funcție de înregistrarea utilităților. Prin urmare, dacă aveți prevăzut în contractul de spațiu (închiriere, comodat) ca utilitățile sunt în sarcina dvs și dacă aveți înregistrate mențiuni privind desfășurarea activității la Registrul Comerțului vă încadrați la clădire nerezidențială.

Important: Declarația trebuie depusă la direcțiile de taxe locale, până pe 31 martie (conform ordinului Ministrului Finanțelor și Ministrului Administrației 4087/2069 din 2015), iar în funcție de aceasta, autoritatea locală va stabili impozitul.

Declarația este obligatorie dacă există sediu!

Prin urmare, informațiile pe care le completați în formularul prevăzut de ordinul menționat și documentele pe care le atașați declarației sunt foarte importante. Documentele care se anexează sunt cele din care reiese destinația clădirii, precum: contracte de închiriere, contracte de comodat, autorizații de construire și orice altele documente justificative.

Se poate declara și pe propria răspundere ca „la adresa poștală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfășoara nicio activitate economică”.

Obligația de a depune declarația o au atât persoanele fizice care au înregistrat un sediu social, cele care desfășoară activități independente și care au declarat sediul la adresa de domiciliu, cât și cele care nu își deduc cheltuielile cu utilitățile înregistrate în desfășurarea activității economice. Pe scurt, indiferent dacă există sau nu activitate, trebuie să depuneți declarația pentru clădirea unde este înregistrat un sediu social ori un punct de lucru!

Valoarea impozabilă și evaluarea!

În cazul clădirilor rezidențiale (sau a suprafețelor din clădire destinate scopului rezidențial), cota de 0,1% în București, de exemplu, se aplică asupra valorii impozabile din tabelul din Codul Fiscal.

Valorile impozabile pe metru pătrat cresc în 2016 (de la 935 lei mp la 1.000 lei mp pentru clădirile din beton, cu toate utilitățile), iar algoritmul de calcul este modificat (prin aplicarea unor noi coeficienți de corecție).

În concluzie, valoarea impozabilă pentru clădiri rezidențiale este majorată cu circa 25-30% față de anul trecut (în funcție de vechimea clădirii, rangul și zona localității etc).

Valoarea impozabilă pentru clădiri nerezidențiale este cea reieșită dintr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani sau din contract/autorizație de construcție dacă a fost achiziționată/construită în ultimii 5 ani iar cota de impozit aplicabilă este între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia Consiliului local.

Dacă nu a fost achiziționată/construită în ultimii 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în acest interval, cota de impozit crește la 2% din valoarea de referință determinată de Codul fiscal pentru clădirile rezidențiale. În consecință, într-un astfel de caz, impozitul poate să depășească și de 20 de ori nivelul actual.

Observații:

• Consiliile locale au posibilitatea să majoreze impozitele cu până la 50% (față de maximum 20% în Codul fiscal vechi).

• Terenul de sub clădire nu mai este scutit de impozit.

• Deținerea de mai multe clădiri nu va mai fi supraimpozitată.

Exemple

Normele de aplicare ale Codului fiscal (aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13.01.2016) prezintă un exemplu de calcul pentru o clădire mixtă, pentru care suprafețele utilizate rezidențial/nerezidențial sunt evidențiate distinct.

Exemplul este pentru o clădire construită în anul 2000, dintr-o localitate rang 0, zona B, cu suprafața utilă 190 mp, din care 90 mp au destinație rezidentială și 100 mp destinație nerezidențială. Tipul clădirii este cu cadre din beton armat, dotată cu toate cele patru instalații.

1. dacă valoarea impozabilă reiese dintr-un raport de evaluare, impozitul este:

• 315 lei pentru suprafața rezidențială

• 3.420,95 lei pentru suprafața nerezidențială

Impozitul total anual se rotunjește la 3.736 lei

2. Dacă valoarea suprafeței în scop nerezidențial nu reiese dintr-un raport de evaluare sau dintr-un act doveditor al transferului dreptului de proprietate încheiat în ultimii 5 ani (2011-2015) atunci pentru suprafața rezidențială nu există modificări, însă pentru suprafața nerezidențiala impozitul va fi de 7.000,00 lei.

Impozitul total anual este 7.315 lei

Implicații și riscuri

Decizia de a opta pentru nedesfășurarea activității/nededucerea utilităților pentru a nu plăti impozit majorat poate induce anumite riscuri activității. Este posibil ca deducerea utilităților să compenseze suma plătită suplimentar pentru impozitul majorat. Oricum, decizia poate avea efecte doar din anul următor, pentru anul 2016 urmând să se datoreze impozit conform destinației pe care clădirea o avea la 31.12.2015.

• Pentru PFA

Dacă declarați că nu aveți activitate la sediu și nici nu aveți puncte de lucru, sedii secundare, există riscul să nu mai îndepliniți unul dintre criteriile pentru activități independente (putându-se considera că aveți relație de dependență pentru că folosiți baza materială a beneficiarului). Prin urmare, activitatea ar putea fi retratată fiscal și reîncadrată la venit din activitate dependentă/salariată.

• Pentru firme

Lipsa activității la sediul social ori la punctele de lucru are riscuri mari de invalidare/refuz de acordare a codului de TVA. De anul trecut, sediul social este un criteriu foarte important pentru înregistrarea în scopuri de TVA, iar Fiscul ia informații, în acest sens, de la Registrul Comerțului. 

Articolul a fost publicat pe contexpert.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • am contract de comodat facut intre mine si mama mea.detin o I.I. cu codul caen0146.am platit impozitul la primaria locala pentru casa.mai trebuie sa dau vreo declaratie la anaf ori la fisc?multumesc
    • Like 0
  • in cazul cladirilor nerezidentiale care se desfasoara o activitate economica, dar din contract de inchiriere/comodat, etc nu rezulta ca isi deduce cheltuielile cu utilitatile? in acest caz cum calculam impozitul impozitul? ca o cladire nerezidentiala sau rezidentiala? si din ce documente poate reiesi daca isi deduce cheltuielile sau nu?
    • Like 0
  • Ioan anghel.
    Buna ziua. Detin un imobil ca si persoana fizica inchiriata in intregime unei firme(din 01/01/2016 care desfasoara activitate comerciala . Imobilul are aproximativ 50 ani.Am platit impozitul pe acest an nemarit.Ce se intmpla daca nu depun anul acesta declaratia.Ce trebue sa contina aceasta.s-au daca odepun mai tirziu,.
    • Like 0
  • Buna ziua. Detin o casa ca si persoana fizica. In aceasta casa am un cabinet medical, ca si punct de lucru (sediul social este in alt spatiu in mediul rural, in care deasemenea imi desfasor activitatea, insa este inchiriat de la primaria comunei).

    In casa cu punctul de lucru (proprietate personala), intre mine ca persoana fizica si mine ca persoana juridica (CMI - cabinet medical individual) am un contract de comodat. In contractul de comodat nu se specifica numarul de camere in care se desfasoara activitatea economica. Utilitatile nu sunt deduse pe societate, fiind integral pe persoana fizica.

    In aceasta situatie m-as putea incadra la cladire mixta?Si de asemenea as dori sa stiu daca mai necesita / este fezabil sa fac o evaluare.
    • Like 0
  • Impozit si pe teren si pe cladire? Hai fie pentru teren. Dar pentru ce motiv pe cladire? Vrei sa faci o casa: iti iau 16% pe venit, apoi 20 % pe tva, apoi impozit pe cladire. Te-a ajutat statul cu ceva in acest proces? Cu ritmul actual de taxare, vom ajunge sa fim impozitati pentru ca respiram.
    • Like 0
  • Multumim pentru articol, am o rezerva cu privire la incadrarea ca rezidentiale a cladirilor unde exista un contract de inchiriere si ,, se desfășoară activitate, însă utilitățile nu cad în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică;" Aceasta interpretare ar insemna ca simpla eliminare a cheltuielilor cu utilitatile pentru spatiile in care se desfasoara activitati economice ar atrage un impozit mai mic... Cunosc formularea din Codul Fiscal dar exista vreo referire expresa in norme ca asa vor interpreta si Primaria/Fiscul?
    • Like 0
  • AdiM check icon
    Felicitari pentru articol! Concis si pertinent.
    • Like 0
  • Similar cu Alexandru, am un PFA cu codul 6202 si norma de venit. Sediul social este in apartamentul parintilor unde si locuiesc singur. Contractul de comodat pe care il am cu parintii nu prevede nimic legat de plata utilitatilor. De asemenea, optand pentru norma de venit, nu imi deduc cheltuielile cu utilitatile. Spre deosebire de Alexandru, eu imi desfasor activitatea intr-o camera din apartament (desi probabil s-ar putea argumenta ca lucrez din fiecare camera, cu laptopul in brate, in functie de dispozitie).

    In aceste conditii, este plauzibila varianta cu spatiul mixt in care nu se poate delimita zona rezidentiala de cea nerezidentiala? Imi dau seama ca nu e in spiritul legii, dar incerc sa inteleg cat mai clar aspectul legat de activitatea economica in cazul particular al unui PFA cu norma de venit care nu-si deduce cheltuielile cu utilitatile.
    • Like 0
  • Similar cu Alexandru, am un PFA cu codul 6202 si norma de venit. Sediul social este in apartamentul parintilor unde si locuiesc singur. Contractul de comodat pe care il am cu parintii nu prevede nimic legat de plata utilitatilor. De asemenea, optand pentru norma de venit, nu imi deduc cheltuielile cu utilitatile. Spre deosebire de Alexandru, eu imi desfasor activitatea intr-o camera din apartament (desi probabil s-ar putea argumenta ca lucrez din fiecare camera, cu laptopul in brate, in functie de dispozitie).

    In aceste conditii, este plauzibila varianta cu spatiul mixt in care nu se poate delimita zona rezidentiala de cea nerezidentiala? Imi dau seama ca nu e in spiritul legii, dar incerc sa inteleg cat mai clar aspectul legat de activitatea economica in cazul particular al unui PFA cu norma de venit care nu-si deduce cheltuielile cu utilitatile.
    • Like 0
    • @ Gabriel Ioan
      Spatiul delimitat sau nu depinde de contractul de comodat si/sau de adresa exacta a sediului social. Eu mi-am declarat sediul social cu adresa cu "camera 2" conform schitei apartamentului, pentru ca mai am o firma pe adresa, care are nevoie sa dovedeasca ca are spatiu dedicat (cabinet medical).

      Daca nu ai chestii de genul acesta, si nu ai facut comodatul pe o singura camera, cred ca e spatiu mixt.

      Oricum ar fi, din cate inteleg, daca nu iti deduci utilitatile pe PFA, atunci nu e spatiu ne-rezidential (nu?)
      • Like 0
    • @ Vlad Fratila
      In art. 459 alin. 3b) se face referire la *inregistrarea* cheltuielilor in sarcina celui ce desfasoara activitatea economica. Nu se specifica nimic referitor la deducerea acestora (pot fi deduse sau nu). Iar aceasta inregistrare ma gandesc ca se face prin acel contract de comodat. Deci daca depinde doar de contractul de comodat, atunci mi se pare destul de usor de "fentat" partea cu ne-rezidential: pur si simplu alegi sa nu inregistrezi cheltuielile in contractul de comodat si atunci spatiul ar trebui sa fie considerat rezidential.

      "Spiritul" legii cred ca e insa acela de a taxa spatiul in functie de destinatie. Ori cat timp eu desfasor in acel loc o activitate generatoare de venit, ar fi normal sa platesc pentru spatiul respectiv un impozit pentru spatiu nerezidential.

      Am fost la primarie si, in urma calculelor facute (calculat impozit nerezidential pentru camera unde imi desfasor activitatea), a iesit ca va trebui sa platesc cam 500 de lei in plus impozitul anual. Pentru atatia bani nu vreau sa stau stresat ca, in cazul unui control, voi fi amendat.
      • Like 0
  • Buna ziua.
    Eu am un PFA la norma de venit cu codul 6202, cu sediul social in casa parintilor mei. Nu lucrez acolo, ci prestez serviciile din diverse locuri, printre care firma la care sunt angajat cu carte de munca, norma intreaga, dar in afara programului. Am 5 contracte in derulare pe PFA, dintre care unul cu o firma din spatiul intracomunitar UE. Cum mi se va calcula acest impozit?

    Multumesc, Alexandru Mavrodin
    • Like 0
    • @ Alexandru Mavrodin
      Din cate am inteles, casa in care ai sediul social este cladire rezidentiala sau nu, dupa un singur criteriu: daca iti deduci cheltuielile de intretinere pe PFA sau nu.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult