„Un abuz cap-coadă”: De ce pensiile speciale ale magistraților rămân cea mai adâncă vulnerabilitate a statului român. „Instantaneu, din prima zi de pensionare, te reangajezi… și tot la stat. Deși ai invocat că nu mai poți munci”

Problema pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai tensionate vulnerabilități ale statului român, iar mecanismele care permit pensionarea la 48–50 de ani continuă să ridice semne de întrebare privind echitatea sistemului public. Invitat la Digi24, profesorul de economie Cristian Păun a explicat de ce consideră aceste privilegii „un abuz cap-coadă” și de ce reforma se lovește constant de obstacole instituționale.

În discuția despre posibilitatea ca un magistrat să se retragă la vârste la care un individ poate fi considerat în plină putere creatoare, profesorul de economie este tranșant. „În primul rând e un abuz, pentru că tu până la vreo 20 de ani, poate chiar mai mult de 20 de ani, ai fost finanțat pe partea de educație tot de către stat. Teoretic ar trebui ca în perioada în care ești persoana activă să întorci prin taxe acel, să spunem, serviciu public de educație. Deci în primul rând ar trebui să întorci în toată viața ta activă tot ceea ce statul a investit teoretic în tine. Asta ar fi odată. Pe de altă parte, este un abuz, pentru că tu primești această pensie din banii altora. Adică toți ceilalți îți vor plăti această pensie la o vârstă foarte fragedă și tu ai această pretenție de la toți ceilalți.

Este un abuz pentru că pe lângă pensia respectivă, aproape instantaneu, deși tu invoci că domne sunt așa de obosit, mă dor șalele, nu mai pot lucra, trebuie să ies la pensie, instantaneu, din prima zi de pensionare, te reangajezi. Și culmea, te reangajezi la stat, pentru că brusc ai descoperit în prima zi de pensie că totuși mai poți munci încă o bună perioadă de timp. Deci este un abuz cap-coadă care nu se regăsește nicăieri, oricât de mult l-ai căuta, nici în Uniunea Europeană și nici în alte părți din lumea civilizată”, ă spus profesorul de economie Cristian Păun.

Economistul ă punctat că întreaga construcție a pensiilor speciale a apărut în urmă unor decizii politice, nu din argumente economice sau sociale reale: „Este un abuz pe care l-ai câștigat cu ajutorul politicienilor și pe care vedem că foarte greu acum îl putem corecta tot cu ajutorul politicienilor, că nu putem să-l corectăm cu bâta.”

Din perspectiva funcționării statului, mecanismul este profund inechitabil: în timp ce 4,5 milioane de pensionari obișnuiți primesc o pensie calculată după principiul contributivității, anumite categorii profesionale beneficiază de venituri la retragere care nu au nicio legătură cu regulile aplicate restului populației. „Oamenii aceștia au câștigat aceste drepturi printr-un abuz. Și printr-o discriminare față de noi toți ceilalți”, spune profesorul.

El contestă, de asemenea, argumentul frecvent invocat potrivit căruia restricțiile profesionale ar justifica pensii speciale:

„Nu poți invoca o pensie specială pentru că ai o astfel de situație. (…) Când te faci pompier, ți-alegi meseria respectivă cunoscând de la bun început constrângerile.”

În ceea ce privește corectarea sistemului, economistul afirmă că problema se poate rezolva doar politic, însă recunoaște existența unei bariere majore: „Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva”, a explicat Cristian Păun.

În opinia lui, vulnerabilitatea este una structurală: orice reformă a pensiilor speciale riscă să fie blocată de aceeași instituție ai cărei membri sunt beneficiari direcți ai sistemului. „Vom avea tot timpul probleme cu tot ceea ce decidem vizavi de această categorie profesională.”

Pentru restul populației, regulile sunt complet diferite. „Nu e posibil așa ceva” — referindu-se la ideea ca un contribuabil obișnuit să-și poată menține venitul din ultimele luni de activitate, așa cum se întâmplă în cazul sistemului special pentru justiție.

Unul dintre argumentele frecvent invocate pentru menținerea pensiilor speciale este acela că magistrații ar avea interdicții profesionale care îi dezavantajează financiar. Economistul respinge însă această justificare, arătând că restricțiile pot fi compensate prin alte instrumente legale:

„Dau un exemplu aici - faptul că, vezi doamne, eu nu pot să-mi fac firmă dacă sunt magistrat. Ok, nu poți să-ți faci firmă, dar membrii familiei tale pot să facă lucrul ăsta.”

El subliniază că există multiple opțiuni de investiții accesibile oricui, inclusiv celor din justiție. „Tu poți să faci investiții fără nicio problemă. Și dacă nu poți să faci investiții în fonduri de investiții, fonduri de pensii, asigurări de viață, ce mai există ca schemă de investiție indirectă, vorbim și modificăm legea în acest sens”, spune profesorul Păun.

În opinia sa, niciuna dintre aceste limitări nu poate fi transformată într-un motiv valid pentru un tratament privilegiat: „Nu poți invoca o pensie specială pentru că ai o astfel de situație.”

În final, economistul a rezumat principiul care ar trebui să stea la baza oricărei reforme reale. „Este clar pentru toată lumea că toți trebuie să fim egali în fața legii de pensionare din bani publici.”

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp