Livia Butac

Ce se întȃmplă însă cȃnd într-o relaţie între doi adulţi rolurile de „persoană în nevoie” şi „susţinător” nu mai sunt fluide ci sunt asociate strict unuia sau altuia dintre parteneri? Ei bine, atunci apare codependenţa. foto: Andriy Popov / Alamy / Profimedia

Persoanele cele mai vulnerabile sunt adolescenţii şi tinerii, dar fenomenul poate apărea, în mai mare sau mai mică măsură, mai mult sau mai puţin intens, mai frecvent sau doar sporadic, la toate vȃrstele. Termenul nu este nou, a fost introdus în jurul anului 2000, dar mai multe informaţii au apărut în ultimii ani. foto: Olaf Doering / Alamy / Profimedia

Pentru bătrȃni parcă universul s-a oprit în loc. foto: Michael Gstettenbauer / imago stock&people / Profimedia

Aparent acest lucru reprezintă un avantaj; pe de altă parte s-a observat – în din ce în ce mai multe cazuri – că interacţiunea cu social media poate deveni o adicţie. Foto: Getty Images

Toate aceste elemente ţin de ceea ce în psihologie se numeşte gȃndire magică. Gȃndirea magică este definită drept credinţa unei persoane că gȃndurile, sentimentele sau ritualurile îndeplinite de aceasta au o influenţă directă asupra lumii obiective, fie intenţionat, fie neintenţionat.

Faţă de non-perfecţionişti, cei ce caută excelenţa îşi stabilesc scopuri importante, ambițioase şi sunt dispuşi să depună eforturi consistente pentru a le atinge; pe de altă parte, faţă de perfecţionişti, scopurile celor ce aspiră la excelenţă sunt realizabile iar efortul este depus pȃnă în momentul în care se atinge maximul de rezultat raportat la efort. Asta dă voie căutătorilor excelenţei să se poată bucura de rezultatul eforturilor lor fără a se epuiza psihic şi fizic. Foto: Profimedia

În zoologie, termenul de mobbing se refera la comportamentul unor specii (păsări în special) de intimidare a prădătorilor prin formarea de grupuri cu comportament ameninţător, scopul principal fiind protecţia puilor. În domeniul psihologiei, termenul a fost introdus de H. Leymann, în 1996 care a definit mobbingul drept sistemul de “comunicare ostilă şi non-etică, direcţionată sistematic de unul sau câƫiva indivizi, în special către un individ care, datorită mobbing-ului, este împins într-o poziţie de neajutorare şi lipsă de speranƫă, în care este menƫinut prin activităƫi continue de tip mobbing“.

Abuzul psihologic în mediul online (cunoscut sub numele de cyberbullying) este definit ca orice formă de comportament online nepotrivit, direct sau indirect, prin intermediul imaginilor, simbolurilor sau altor metode virtuale care urmăreşte intimidarea, hărţuirea, ameninţarea sau punerea în situaţii jenante a altor persoane folosind internetul şi/sau tehnologiile asociate (de exemplu telefonul mobil). foto: Dominic Lipinski / PA Images / Profimedia

Astfel de comportamente, din partea colegilor sau grupului de copii de la locul de joacă, dacă sunt repetate pe o perioadă mai lungă, pot avea efecte dramatice asupra victimelor: apare anxietatea, evitarea, tendinţa de a refuza mersul la şcoală, pot apare tulburări de alimentaţie, tulburări ale somnului, depresia şi – în cazuri extreme – se poate ajunge pȃnă la tendinţe suicidare. foto: Sergiy Artsaba / Panthermedia / Profimedia

Ceea ce vedeţi este o fotografie de calitate destul de slabă, realizată cu un telefon nu prea performant, printr-un geam de autobuz nu tocmai curat. Dar…