Sari la continut
alt

Livia Butac check icon

Livia Butac este conferențiar la Universitatea „Politehnica" din Bucureşti, unde predă, de peste 30 de ani, discipline din aria ingineriei chimice. La maturitate a început noi studii în domeniul psihologiei şi acum îşi dedică o parte din timpul liber psihoterapiei, dar şi explicării unor probleme psihologice pentru cei mai puţin avizați, pe blogul propriu, https://liviabutac.ro/blog/


Articole publicate check icon

articol audio
play icon mic icon scuze - Aleksandr Davydov / Alamy / Alamy / Profimedia

Din păcate, de multe ori anularea retroactivă este asociată cu probleme mai serioase, cum ar fi personalitatea narcisică, iar un narcisic de regulă nu merge în terapie. Drept care cei din jur fie decid că pot trăi cu asta, fie pun distanţă. Şi tot din păcate, acest mecanism tinde să se extindă de la lucruri minore (cum ar fi întârziatul), la unele majore, cu consecinţe mai grave, care vor duce în final la îndepărtarea celor din jur. Foto: Aleksandr Davydov / Alamy / Alamy / Profimedia

Citește mai mult

Femeie tristă terapie

Probabil că una din primele situaţii cu care se confruntă un copil este aceea a succesului şcolar, cȃnd, dacă părinţii insistă prea mult pe performanţă, în mintea micuţului se creează ideea că „ori iau 10, ori mă fac de rȃs definitiv, nu sunt în stare de nimic, nu am nicio valoare”. Recunoaşteţi ceva? Probabil că da, dacă nu la dvs., la cineva dintre cei pe care îi cunoaşteţi. Foto: tommaso altamura / Alamy / Alamy / Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon femeie relaxata - Rawpixel / Alamy / Alamy / Profimedia

Dacă cineva cu auto-acceptare redusă va privi un eşec ca pe o catastrofă şi va tinde să evite situaţiile în care acesta s-ar putea repeta, cel care se acceptă pe sine va vedea eşecul ca pe un obstacol care poate fi depăşit, făcând – data viitoare – lucrurile altfel. Foto: Rawpixel / Alamy / Alamy / Profimedia

Citește mai mult

Psihoterapie

Cȃnd lucrez la cabinet cu persoane depresive sau extrem de anxioase, cel mai dificil pentru acestea pare să fie răspunsul la întrebarea „ce simţi acum?” – primesc de obicei fie răspunsul „nu ştiu”, fie „bine”, dar dacă întreb „bine cum?” răspunsul este tot „nu ştiu”. De fapt acest nu ştiu reprezintă fuga de sentimente dificil de procesat cum sunt tristeţea adȃncă sau frica.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon psihoterapie

Primul pas este admiterea faptului că partea disociată există. Acesta e începutul contactului cu sine: a realiza că evităm cu tot dinadinsul ceva din noi înşine. A face asta dintr-odată e extrem de greu; de fapt nici recomandabil nu este. Ne este teamă de ruperea unor baraje mentale care ne-ar lăsa în faţa unui şuvoi de sentimente care ne-ar copleşi. Dar nu vorbim de dărȃmarea unui baraj, ci de deschiderea unui robinet. Care la început va fi lăsat doar să picure; cȃte un pic în fiecare zi.

Citește mai mult

Copii în fața raftului cu jucării

Pe de altă parte o dezvoltare armonioasă a psihicului uman nu poate fi unilaterală. Calitatea vieţii este în realitate un indice compozit, care acoperă foarte multe arii: de la a trăi conform modelului valorilor personale, a-şi atinge scopurile, a avea o activitatea care să fie considerată stimulativă, a avea o reţea de prieteni, a avea familie şi relaţii familiale bune pȃnă la a iubi şi a se simţi iubit, a-şi satisface nevoile de frumos şi cultură, şi aşa mai departe. Foto - Sergiy Tryapitsyn/ Panthermedia/ Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon psihoterapie

Da, atȃt proiecţia cȃt şi identificarea proiectivă sunt mecanisme de apărare a eului inconștiente, pe care toţi le avem; foarte mult depinde de cȃt de mult ne bazăm emoţiile, gȃndirea şi comportamentele exclusiv pe acestea sau încercăm să le înlocuim cu mecanisme de coping adecvate, cum ar fi copingul activ (respectiv acţiuni de îndreptare a situaţiei dacă poate fi remediată sau decizii de a nu repeta greşeala – dacă lucrurile nu pot fi reparate) sau de coping emoţional sănătos, pentru a-şi asuma şi suporta psihic vinovăţia, ca parte a failibilității umane. Foto: Profimedia Images

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon femeie langa oglinda

E bine să ne concentrăm mai degrabă pe noţiunile de „corp sănătos” şi „corp îngrijit” decȃt pe „corp frumos”, nu de alta, dar etaloanele de frumuseţe sunt artificiale, subiective şi se pot schimba odată cu moda, în timp ce sănătatea corpului ne asigură o viaţă bună, în care corpul nostru ne va purta în locurile în care dorim să ajungem. Foto: Credit: Wagenaar, Jelle / Seasons.agency Beauty / Profimedia

Citește mai mult