Livia Butac este conferențiar la Universitatea „Politehnica" din Bucureşti, unde predă, de peste 30 de ani, discipline din aria ingineriei chimice. La maturitate a început noi studii în domeniul psihologiei şi acum îşi dedică o parte din timpul liber psihoterapiei, dar şi explicării unor probleme psihologice pentru cei mai puţin avizați, pe blogul propriu, https://liviabutac.ro/blog/
Că plȃngem de disperare sau ne înfuriem, acestea sunt emoţii normale asociate eşecului şi sunt de lăsat să fie consumate, în loc de a ne refugia în spatele unui zid de indiferență („nu-mi pasă, nu era important, nu îmi doream atȃt de mult”, etc) sau de justificări cognitive. Foto: Parichart Thongmee / Panthermedia / Profimedia
Citește mai mult
Stresul sau evenimentele nefericite pot lovi pe oricine, cu diferenţa că cei care au reziliență după ce sunt loviţi se ridică de la pământ şi merg mai departe, în timp ce lipsa rezilienţei conduce la reacţii de tip furie şi frustrare, în anumite cazuri, sau traumă şi disperare, în alte cazuri. Foto: Sascha Winter / Panthermedia / Profimedia
Citește mai mult
Trăim într-o societate care valorizează nu doar frumuseţea fizică ci şi tinereţea. Piaţa este plină de produse şi servicii care să ţină pe loc trecerea timpului: creme regenerative, tratamente cosmetice, săli de fitness, ba chiar tratamente medicale/chirurgicale care să repare semnele îmbătrȃnirii. Foto: Gary Culley / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
Da, nu e simplu să afli cine eşti atunci cȃnd ani de zile alţii ţi-au spus cine ar trebui să fii. Procesul ăsta de intrare în contact cu sine este dificil, neobișnuit, şi mulţi se întreabă de unde ar putea oare să înceapă? Foto: Olga Ilina / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
Un astfel de copil capătă neîncredere în univers, nu simte că se poate baza pe vreo promisiune a celorlalţi; în consecinţă încearcă cu disperare să controleze tot mediul din jur, Se dezvoltă ca o persoană rigidă, care îşi defineşte propriul set de reguli şi le urmează în mare detaliu. Foto: Helmut Meyer zur Capellen / imageBROKER / Profimedia
Citește mai mult
Copilăria mică este perioada cȃnd se învaţă extrem de multe lucruri legate de funcționarea socială: de la a mȃnca singur, pȃnă la a se îmbrăca sau a-şi controla funcţiile corporale. Foto: Berit Kessler / Panthermedia / Profimedia
Citește mai mult
Această rană se capătă în primii trei ani de viaţă, în cazul în care copilul de simte părăsit de părinţi, de obicei de părintele de sex opus. Foto: songyuth unkong / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult
E şi momentul de privit la sfera relaţională: copilul a fost respins de către unul sau mai mulţi la o vȃrstă fragedă, dar … aceşti nu sunt singurele persoane din lume. Cu siguranţă ca adult poate găsi persoane suportive, care îl consideră valoros, care găsesc ceva de admirat la persoana în cauză. Aceste persoane sunt de „ţinut aproape”, pentru că sunt o oglindă mai puţin strȃmbă, şi care poate restaura încredere în sine. Foto: Elmar Gubisch / imago stock&people / Profimedia
Citește mai mult
De multe ori, în discuţiile de pe diferite forumuri, întȃlnesc mesaje (cu conţinut care poate varia de la alarmă la disperare) are unor adulţi care au fost diagnosticaţi cu ADHD. La aflarea diagnosticului cam toţi tind să intre în panică şi să considere că viaţa lor este definitiv şi irevocabil afectată, în cel mai rău sens al cuvȃntului. Foto:Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia
Citește mai mult
Dar cum ar fi să adăugăm un element de valoare suplimentară acestor momente de solitudine?
Citește mai mult