Sari la continut
alt

Livia Butac check icon

Livia Butac este conferențiar la Universitatea „Politehnica" din Bucureşti, unde predă, de peste 30 de ani, discipline din aria ingineriei chimice. La maturitate a început noi studii în domeniul psihologiei şi acum îşi dedică o parte din timpul liber psihoterapiei, dar şi explicării unor probleme psihologice pentru cei mai puţin avizați, pe blogul propriu, https://liviabutac.ro/blog/


Articole publicate check icon

articol audio
play icon mic icon femeie la muncă târziu

În cazul multor persoane ce se încadrează în elitele profesionale, poate apărea ideea că de fapt realizările personale şi recunoaşterea socială asociată nu sunt meritate, că acestea se datorează întâmplării, norocului sau unui context favorabil; persoanele în cauză nu îşi asumă propriile realizări şi se tem perpetuu că la un moment dat cei din jur îsi vor da seama de acest lucru şi le vor expune ca pe un caz de fraudă. Foto: Martin Barraud / Caia Image / Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon you are great

Deseori, în activitatea mea profesională, atȃt în zona ingineriei, cȃt şi a psihologiei, am avut ocazia de a lucra cu oameni deosebiți: oameni înzestraţi nu doar cu inteligenţă şi cunoştinţe, dar şi deosebit de muncitori, dedicaţi, creativi şi avȃnd o personalitate luminoasă. A interacţiona cu astfel de persoane este o experienţă deosebită, şi mi-a făcut întotdeauna plăcere nu doar să le comunic cȃt de plăcută a fost pentru mine experienţa interacţiunii ci şi să le laud efortul depus, realizările, contribuţia. Foto Profimedia

Citește mai mult

Procrastinare/ Getty Images

Uneori procrastinarea este rezultatul supra-aglomerării. Fie pentru că persoana s-a înhămat la prea multe, fie că are o imagine greşită a ceea ce înseamnă efort susţinut (în sensul de prea mult efort – am cunoscut suficiente persoane care îşi imaginează că a fi un om de succes înseamnă a lucra 10-12 ore pe zi la concentrare maximă şi fără pauze). Foto Getty Images

Citește mai mult

SAD.

De atunci psihologii (inclusiv psihologul a cărui nume a fost asociat cu această definiţie) se străduiesc să combată această teorie pseudo-ştiinţifică, arătȃnd că – pe de-o parte – nu există o anume zi care să indice un maxim de depresie general uman şi – pe de altă parte – că soluţia la depresie nu este neapărat călătoritul. Foto: Kzenon / Alamy / Alamy / Profimedia

Citește mai mult

Riddikulus

Este de spus că umorul – îndreptat spre situaţie, spre o persoană ameninţătoare sau chiar spre sine, este unul din cele mai sănătoase mecanisme de coping. Ceea ce face umorul este să ne ajute sa ne exteriorizăm tensiunile fără ca această exteriorizare să îmbrace nici forma agresivităţii nici pe cea a neputinţei sau a unei căderi emoţionale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon perfectionism

Nu că ar fi simplu pentru cineva să renunţe la perfecţionism. Este extrem de greu, deoarece – ca orice schemă interiorizată în copilărie – a devenit atȃt de familiar încȃt a o rupe cu asta este aproape de neconceput. Dar nu este imposibil: se poate face, cu paşi mărunţi, dar consecvenți. (Foto: Mocrogen Images / Sciencephoto / Profimedia)

Citește mai mult

ADHD list

Prima listă ar trebui să fie una de obiective importante pe termen lung. Aş zice că o astfel de listă ar trebui, la nivel de un an, să conţină maxim 2 obiective profesionale, unul de dezvoltare personală şi unul legat de starea de bine personală/de cuplu/familială. De fapt o astfel de listă o recomand tuturor, şi cu siguranţă o sugerez în cabinet tuturor clienţilor, indiferent de motivul pentru care au apelat la psihoterapie. Oamenii au nevoie de scopuri şi e bine să şi le definească clar. (Foto: Anastasy Yarmolovich / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult