Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Peace of Shit

Foto CTP

Câteva dintre marile realizări ale dealerului de viață și moarte Trump.

- Hamas a considerat că e o bună afacere să dea cei câțiva ostatici care mai erau în viață în schimbul eliberării din pușcăriile israeliene a aproape 2000 de teroriști care le pot întări de îndată rândurile. După care, nici gând să depună armele, atacă din nou, primind riposta IDF. Supărat că i se strică pacea Lui, celebrată într-un chiolhan la vârf în Mamaia Mării Roșii, Trump Conciliatorul mârâie soluția finală, care era și cea inițială: „Atunci îl las pe Bibi să radă Gaza la nisip”. 

- Înainte de a fi ales, Făcătorul de Pace trâmbița că oprește războiul din Ucraina în 24 de ore, deoarece „știu eu ce să le spun lui Putin și Zelenski”. Și le-a spus. A trecut aproape un an de atunci, timp în care regele Trump i-a făcut curte asiduu lui Putin, după care a suferit o decepție în amor, declarând Rusia „un tigru de hârtie”, s-a căcat în capul lui Zelenski chiar în Biroul Oval, ca apoi să-l numească mare luptător, capabil să înfrângă Rusia și să recâștige toate teritoriile ocupate, înclusiv Crimeea; acum, ca și în Gaza, vine cu soluția finală și totodată inițială: „Băi Zelenski, dacă nu fuck cedezi tot ce au apucat rușii să înhațe, îl fuck las pe Putin să facă praf toată Ucraina, că e fucking tare”. Asta, după ce ucrainenii rezistă de 3 ani și jumătate Hoardei Ruse, care ar fi trebuit să-i termine într-o săptămână, potrivit pacifistului Trump...

E limpede ce urmează la Mă-ta Party de Pace de la Budapesta

- Acasă însă, Kingul nu „negociază” nimic. A redenumit Apărarea Departamentul de Război, război cu America: U.S. Army este aruncată asupra unor state guvernate de democrați, Trump vrea trupe federale pe străzile din Chicago, Portland, Memphis, Washington, Los Angeles. Asupra celor 7 milioane de americani care au ieșit să protesteze sub semnul „No King!”, Trump și-a pus coroană, s-a suit el însuși la manșa unui bombardier și a lansat tone de căcat pe capetele lor.

Într-adevăr, e o nedreptate că lui DJ Trump nu i s-a dat The Nobel Prize for Peace of Shit.

P.S.: Își mai amintește cineva de Canada, Groenlanda și Panama pe care voia să le înșface în pace?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult