În august, am făcut un chestionar despre nevoile părinților legate de pregătirea copiilor pentru învățare, la care am primit răspunsuri de la peste 560 de părinți. Motivația a fost una dintre cele mai mari preocupări ale lor. Pe bună dreptate.

Neîncrederea structurală, partidele și reforma unui stat în care relațiile țin încă locul instituțiilor

Începând din toamna anului 2026, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc. Unele crize sunt aproape certe; altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice. foto: Profimedia

Poate sunt eu într-o pasă proastă, dar am impresia că România (și aia socială, a lumii de pe stradă; și aia oficială, a politicienilor, popilor și milițienilor) a redevenit ceaușistă ca stare de spirit și mentalitate.

Oameni buni, s-a întâmplat. Sorin Grindeanu a aflat de inteligența artificială.

Începerea unui nou an școlar vine, de obicei, cu o mică reorganizare a casei. Apar ghiozdane noi, caiete, penare, poate o lampă pentru birou și promisiunea că „de data asta păstrăm ordinea”. Dar camera copilului nu este doar locul în care ajung rechizitele. Este spațiul în care copilul doarme, citește, se joacă, își face temele, își construiește mici lumi și, fără să ne dăm seama, crește.

Veselii iresponsabili râd, iar bugetele țării sunt foarte aproape de colaps, din cauza deficitelor lăsate de ultimele guverne (mai puțin executivul Bolojan, care le-a scăzut, cu riscul căderii economiei).

Altfel, reducerea deficitului la 3 la sută nu e posibilă. De unde să scadă deficitul anul viitor? Din noi creșteri de taxe? E sinucigaș economic.

Este unul dintre cele mai vechi cratere de pe Lună și este plin cu lavă solidificată. Marea pare să fie înconjurată de munți, dar aceștia sunt doar marginile înalte ale craterului.

La finalul ”Emergence”, fizicianul Brian Cox a mărturisit că - în ciuda nenumăratelor descoperiri ale umanității în domeniile științei, marilor teorii sau călătoriilor în spațiu - omul cunoaște în fapt foarte puține (poate e chiar foarte aproape de nivelul zero în ceea ce privește informațiile relevante legate de univers sau universuri, despre care există teoreticieni care susțin că sunt în număr infinit).