Când am învățat la școală despre războaiele mondiale, mai ales despre cel de-al Doilea Război Mondial, despre greutățile, suferințele, morții, răniții, nenorocirile întâmplate cu această ocazie, mintea mea de copil s-a întrebat de ce oamenii au lăsat să se întâmple așa ceva, de ce au făcut război. Cred că este și astăzi o întrebare logică, legitimă, onestă. (foto: Muzeul Holocaustului din Israel / foto Profimedia)

Ultimele două sunt poate cele mai impresionante. Întâi, ordinul de rechiziție: datat din 17 mai 1945, îi este adresat străbunicului. Era lăsat la vatră (participase în Primul Război Mondial), dar unicul său fiu se afla pe front. Ordinul îi cerea predarea, citez, a: ”una căruță cu doi cai”.