Ca pe un Titanic care se scufundă, dar orchestra cântă încă. Arta și viața continuă în mijlocul furtunii sociale. „O piesă îmi spune altceva azi, pentru că eu nu mai sunt același...”

Da, răbdare. Dar cât? Până când? În vremea asta, facturile continuă să vină, sistemul digestiv presupune și el realimentare (oamenii mănâncă astăzi, dar trebuie să mănânce și mâine), bolile cronice trebuie ținute în frâu cu o rețetă curentă etc. Nimic esențial nu se suspendă doar pentru că trăim vremuri anormale.
Citește mai mult