Persoanele fizice care au un PFA sau o firmă cu sediul social în apartamentul unde locuiesc vor plăti, în anumite condiții, impozit ca pentru o clădire rezidențială, chiar dacă acolo desfășoară activitate economică, ceea ce înseamnă că nu vor mai plăti impozite majorate. Aceste persoane fizice trebuie să depună la administrația financiară o declarație pe proprie răspundere prin care să precizeze că „nici una din cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică ”.
Prevederea apare într-un proiect de modificare a normelor Codului Fiscal publicat de Ministerul Finanțelor.
CITEȘTE ȘI:
PFA 2016 - obligații declarative și de plată
Dacă ai un sediu de PFA sau de firmă acasă, împrietenește-te cu un evaluator!
Microîntreprinderile – o soluție reală pentru înlocuirea PFA-urilor în 2016?
Mic ghid de plată a impozitelor și taxelor locale în 2016
„În cazul unei clădiri cu destinaţie mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, unde se desfăşoară o activitate economică, atunci când suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial rezultă din documentația cadastrală, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeţei folosite în scop rezidenţial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeţei folosite în scop nerezidenţial, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal”, se arată în proiectul publicat de Finanțe.
„În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 457.”, se mai arată în proiectul de modificare a normelor Codului Fiscal.
Proiectul aduce clarificări legate de completarea declarației de impozitare și a unei declarații pe proprie răspundere.
„În acest caz, proprietarul va depune declarația prevăzută la art. 495 lit. a) din Codul fiscal, conform modelului aprobat prin Ordin comun al ministrului finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 4087/2069/2015, în care va completa informațiile de la secțiunea IV și nu va completa informațiile de la Secțiunea V – VII, însoțită de declarația pe proprie răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care se atestă faptul că „nici una din cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică ”. Prin sintagma „cheltuieli cu utilitățile” se înțelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare”,precizează proiectul de modificare a normelor Codului Fiscal.
„Este o clarificare a modului de completare a declarației”
Eugenia Ion, tax manager la Contexpert Consulting, spune că sunt foarte puține cazuri unde, în ultimii ani, suprafețele din clădirile cu destinație mixtă – rezidențială și sediu social de firmă - să nu fi fost individualizate.
„Din 2010 la Registrul Comerțului nu mai acceptă înregistrarea sediilor sociale decât dacă se obține un certificat de atestare de la administrație din care reiese că spațiul respectiv poate fi folosit ca și sediu social. Te duci cu contractul de comodat sau de închiriere și trebuie individualizat spațiul. Mai ales dacă acolo mai funcționează și alte societăți. Trebuie spus exact care este spațiul alocat activității”, a explicat pentru Republica.ro Eugenia Ion, tax manager la Contexpert Consulting.
În marea majoritatea a contractelor încheiate după 2010 se alocă clar o suprafață din spațiu și nu prea se mai poate spune că suprafețele nu sunt individualizate.
„Din câte știu, cred că doar pe la PFA-uri a mai rămas așa, să nu aibă obligația să identifice suprafețele. Oricum, acolo au venit doar cu o clarificare. Și înainte se înțelegea cumva asta, dar nu prea știai cum să completezi declarația. Acum au spus și cum se completează declarația când suprafețele sunt mixte. Este doar o clarificare a modului de completare”, a arătat Eugenia Ion.
Clarificarea adusă de Ministerul Finanțelor este utilă celor care au firme înregistrate înainte de 2010 și PFA-urilor în principal.
„E puțin probabil să mai existe firme care să se fi înregistrat după 2010 și să nu fi fost nevoite să treacă în contractul de comodat sau de închiriere exact care e suprafața alocată activității economice. Și dacă e trecută suprafața alocată activității economice deja nu se mai încadrează acolo adică nu mai are relevanță dacă ei deduc sau nu deduc cheltuieli. Acolo e relevant când nu pot să identific cât din suprafață este pe activitate economică și atunci dacă nu deduc cheltuielile, nu plătesc impozit majorat”, a mai spus Eugenia Ion.
Direcțiile de impozite și taxe vor clarificări
Unii reprezentanți ai direcțiilor de impozite și taxe susțin că proiectul normelor Codului Fiscal ar mai avea nevoie de ceva clarificări legate de impozitarea clădirilor mixte, așa că vor trimite amendamente către Ministerul Finanțelor.
„Proiectul noilor norme este pus în dezbatere publică, noi avem câteva amendamente în vederea unor clarificări. Urmează ca până la finele zilei de vineri să trimitem poziția noastră atât direct către Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, cât și prin structurile asociative și ne referim la Asociația municipiilor din România. În principiu se dorește foarte mult o lămurire a situației impozitului pe clădirile mixte și la terenurile intravilane agricole. (…) Deocamdată regulile nu sunt chiar așa de clare. Trebuie să vedem care e dorința legiuitorului. În funcție de dorința legiuitorului, noi venim și facem amendamentele de aplicare, nu altceva. Dacă legiuitorul spune că indiferent dacă se desfășoară sau nu activitate economică acolo, dar cheltuielile nu sunt deduse de utilizator, ok, am înțeles, asta e regula pe care trebuie să o aplicăm. Dar important este să fie foarte clar.(...) Să vedem dacă se va ține cont de amendamenrele noastre în forma finală a normelor”, a declarat pentru Republica.ro directorul Direcției de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 3, Iulian Ilie.
Din perspectiva autorităților locale, principala modificare a Codului Fiscal din acest an ține de filozofia de impozitare a clădirilor. Dacă până acum se impozitau clădirile în funcție de tipul de proprietar, adică dacă era persoană fizică avea o anume cotă de impozitare, dacă era persoană juridică avea altă cotă de impozitare, de anul acesta se impozitează clădirea în funcție de destinația finală, folosința acesteia. Pe principiul acesta, clădirile pot fi încadrate în trei categorii: categoria de clădiri rezidențiale, categoria de clădiri nerezidențiale și categoria de clădiri mixte.
Principalele noutăți prevăzute în proiectul de modificare a normelor Codului Fiscal
Ministerul Finanțelor Publice a publicat miercuri pe site-ul propriu, la rubrica Transparență decizională, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Principalele noutăți, așa cum au fost ele sintetizate de Ministerul Finanțelor:
La capitolul „Impozite și taxe locale”:
- au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială;
- s-au adus clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună, obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren îi revine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință;
- au fost exemplificate cazuri în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții, evidențiate în ordine descrescătoare și pentru care suprafața de cel mult 400 m2 se determină o singură dată.
La capitolul „Taxa pe valoarea adăugată”:
- s-au adus clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen de plată;
- au fost completate prevederile referitoare la regimul aplicabil în situația cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia, în sensul că acestea sunt tratate similar cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații; a fost indicat codul din Nomenclatura Combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 la care se încadrează dispozitivele cu circuite integrate, pentru a facilita încadrarea acestor bunuri pentru care se aplică taxare inversă;
- s-au clarificat condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu, în acest sens.
La capitolul „Accize și alte taxe speciale”:
- a fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile, precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile;
- s-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor;
- au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte prevăzute la pct. 90;
- au fost specificate în mod expres documentele care însoțesc cererea de autorizare a expeditorului înregistrat și importatorului autorizat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.