Corupția și-a lăsat rând: cum arată azi coada donatorilor de sânge, la trei luni după #Colectiv

Fotografia de mai sus, făcută cu un telefon mobil în Centrul de Transfuzii Sanguine București, are o poveste specială.

30 octombrie 2015: 6 tineri, colegi de muncă la o companie din România, donau sânge cu mai puțin de 14 ore înainte de tragedia din #Colectiv. Holurile, sala de așteptare de la București, locurile în care se face recoltarea - toate erau goale. La fel și frigiderele de sânge ale spitalelor din Capitală și din țară.

Oamenii din poza din deschiderea acestui articol, care vin să dea sânge de cel puțin 2 ori pe an, adunați de fiecare dată în jurul lui Ciprian Aber (în mijloc, îmbrăcat în pulover negru și jeans) habar n-aveau - ca noi toți - că la 22.32 și 16 secunde, ora stabilită de anchetatori și dată de victime, va izbucni un incendiu care avea să facă gestul lor extrem de valoros.

Imaginea din dreapta a fost surprinsă în primele zile de după #Colectiv.

Zeci de mii de persoane au fost la Centrul de Transfuzii București, la spitalele care au autorizație să facă recoltări și în județele mari ale țării.

Dacă acest ritm de donatori s-ar menține în fiecare zi, România ar putea da și țărilor vecine.

Iar dacă aceste valuri ar fi înregistrate în fiecare săptămână, fie chiar și numai în proporție de 20%, atunci nu am mai vorbi niciodată despre o criză a sângelui și produselor din sânge în spitalele din România. 

Așa arată în ianuarie 2016 Centrul de Transfuzii București. Emoția a trecut, scaunele sunt goale. În toate spitalele din Capitală se împart pungile ca înainte de #Colectiv. Miile de entuziaști impresionați de #Colectiv au dispărut.

În 19 ianuarie 2016, o pacientă internată la Fundeni întreba echipa care administrează platforma Si EU Donez, dedicată donării benevole de sânge, dacă știm de unde poate cumpăra 4 unități de sânge ca să fie operată.

De fiecare dată când centrele de transfuzii vor fi ca în imaginea alăturată, în spitalele dn România vor fi amânate operații. Și pe lângă trauma de a fi bolnav, pacientul va face cunoștință cu cinismul celor care îi vor cere să-și cheme rudele și prietenii să doneze. Banala și interminabila „criză de sânge" este mediul perfect pentru abuz și corupție. În unele locuri, cadrele medicale primesc „atenții” ca să facă rost de câteva unități. În altele, „doamna de la hemato” de la parterul spitalului a transformat frigiderul în afacere proprie și distribuie pungile după bunul plac profesorilor și medicilor care, probabil, sunt mai dispuși decât ceilalți să împartă banii veniți de la pacienți. Pentru că orice este mai puțin decât cererea transformă acel bun în marfă de contrabandă care îi îmbogățește pe unii.

Săptămâna aceasta se fac 3 luni de la tragedia care a provocat moartea a 63 de tineri și rănirea gravă a altor câteva zeci, tratați în țară și străinătate. #Colectiv a dus la căderea unui guvern și a pus un mare semn de întrebare asupra capacității întregului sistem românesc de sănătate - de la proceduri, până la aprovizionarea cu medicamente și echipamente. Dar a scos la iveală și minciunile celor din frunte, care raportau producții la hectar, situații sub control, coduri roșii, mobilizări generale.

Dincolo de emoția puternică, poveștile celor care au murit sau mărturiile supraviețuitorilor, #colectiv a fost un miracol pentru o mână de oameni și a scos la lumină resursa de umanitate a românilor. 

Această imagine este o captură de ecran Tv și a fost postată imediat după incendiul de la #Colectiv pe pagina de Facebook a proiectului Si EU Donez. Un om din echipă le spunea oamenilor că va fi nevoie de ajutor. Apelul a fost citit și distribuit de mii de ori, ajungând să fie văzut de peste 700 de mii de persoane în câteva ore.

Coordonatorii centrelor de transfuzii din țară și spitalelor care fac recoltări au fost - fără nicio exagerare - luați pe nepregătite în 31 octombrie și zilele care au urmat. 

Puțini înțelegeau atunci că nu există cadre medicale suficiente care să administreze valurile de donatori 24 de ore pe zi, că sistemul nu are posibilitatea să testeze cantități uriașe de sânge, că reactivii sunt limitați ca pentru zile normale și că niciun județ nu are capacitatea să stocheze pungile astfel încât acestea să nu fie distruse și deci efortul să fie de prisos. Centrele de transfuzii au ieșit cu comunicate în care, în cel cald mod cu putință, au încercat să spună că ajutorul și faptele bune trebuie planificate, ca să nu facă mai mult rău decât bine. 

Mii de oameni au stat la coadă în Capitală, zeci de tineri despre care nu știam că există făceau liste, îi organizau, aduceau ceaiuri și gustări. 

Prietenii mai experimentați în a face bine din banii lor și în timpul lor liber spun că mai avem de învățat din lecțiile voluntariatului și faptelor bune. Activările impresionante de Crăciun, Paști sau la evenimente tragice demonstrează resursa infinită pe care o avem, dar gesturile ar trebui duplicate în fiecare zi. Alina Kasprovschi, contributor al Republicii, povestea, în decembrie 2015, despre întâmplările de dinainte de sărbători. Copiii săraci nu mănâncă doar de Crăciun- a fost un text distribuit de mii de ori pe Facebook. În aceeași logică, în spitale nu sunt bolnavi numai când se întâmplă nenorociri precum #colectiv. Iar statisticile arată că fiecare om de pe planetă are nevoie de sânge cel puțin o singură dată pe parcursul vieții.

Sistemul de recoltare a sângelui, dar și cel de administrare fac pași înainte. Centrul de Transfuzii București a pus la dispoziție pe site un formular unde oamenii se pot înscrie online, ca să fie programați și să nu stea la coadă. Mai multe fundații și inițiative private din România promovează donarea benevolă. Corupția și nedreptățile din spitale vor dispărea numai când România va avea mai multă ofertă de sânge decât nevoie și când tot sistemul va fi transparentizat prin tehnologie. Spre deosebire de alte domenii, în acesta, România nu are nevoie de cuvinte mari, "strategii naționale" și pacturi intergalactice. Trebuie doar puțină educație și organizare. La orele de dirigenție medicii să le mai vorbească tinerilor despre cum pot să ajute, iar la centre să fie un management integrat în care fiecare picătură de sânge să fie urmărită de când e recoltată și până când intră în venele unui pacient. Se poate, se întâmplă în alte țări. E doar o chestiune de voință.

Autorul articolui este unul din co-fondatorii proiectului Si EU Donez, inițiativă privată cu cea mai mare comunitate de donatori de sânge din România. Si EU Donez conține website, aplicație de mobil, pagină de Facebook și cont de Twitter toate dedicate promovării donării benevole și tehnologizării sistemului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp