Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Mangusta, totul sau nimic: „Ori îmi dă 6-0, ori o întorc”

Simona a câștigat acest meci uriaș chiar când începusem să cred că-l va pierde. La 1-0 în setul decisiv pentru Kerber, nemțoaica are minge de break, Simona o îndoaie pe fund cu o lovitură tare, mingea vine înapoi ușoară, înăltuță, lângă fileu, în stânga, Simo are timp și să-și facă unghiile ca să ajungă la ea, ajunge, și o expediază, crispată, cu disperare, în cros, cu reverul, afară! Apoi rămâne încremenită câteva secunde, privind fără să vadă... Break, 2-0 Kerber...

Ei, de aici, Mangusta parcă și-a spus: „Ce dracu joc eu aici? Mă autopresez, mă stresez, am mereu scorul în cap, aștept să îmi vină puncte de la sine... Totuși, Kerber e numărul 2 mondial, ca s-o bat trebuie să ridic jocul la totul sau nimic. Ori îmi dă 6-0, ori o întorc”.

Și a întors-o, ca în port la Constanța. Mai întâi i-a tras trei torpile consecutive, cu toată forța de care e capabilă, a făcut re-break-ul, după care a angajat-o pe Kerber în niște schimburi criminale, care pe care, dându-și drumul la maximum la mâini și la picioare.

Și puternica Angelique a cedat fizic, spre uimirea mea, 6 ghemuri la rând; în ultimul, pierdut pe propriul serviciu, arăta epuizată.

De ce n-a câștigat Simona în două seturi, după un 6-0 trăsnet în primul? Pentru că în setul 2, la 3-2 pentru ea, a avut vreo 3 mingi de 4-2 și n-a reușit să-i facă break nemțoaicei. Egalată la 3, a dat cu racheta de pământ, de bine ce tocmai îi admirasem până atunci capacitatea de a-și digera greșelile rapid. Având 3-2 în întâlnirile directe cu Kerber, i s-a părut „normal” să câștige în două seturi. Orgoliu și frustrare. Pe care i-a mai tuns-o Darren Cahill: „Rămâi calmă, de ce te încarci negativ, meciul ăsta poate să mai dureze 20 de minute, dar acceptă și că pot să fie o oră și 20 de minute. Rămâi agresivă și servește în continuare cum am stabilit”.

Serviciul. Serviciul e cheia jocului bun al Simonei, aici, la Rogers Cup. Cahill i l-a modificat: nu mai aruncă ambele mâini sus simultan, ca Wawrinka, de pildă, întâi pleacă stânga, lansează mingea și apoi vine dreapta din spate și acoperă lovitura, ca la Djoković. Noul serviciu e mult mai constant și sigur, cu procentaj bun pe primul, și săritură înaltă, incomodă, pe al doilea, pentru că nu mai e plat, permite kick-ul. Și, foarte important, îi pompează încredere în tot ce face pe teren...

A fost un meci memorabil, de înalt nivel, între două jucătoare de supertop care ar trebui să-i lase fără replică pe haterii Simonei, ceea ce nu cred: parcă-i văd postând că o fi bătut-o pe nr. 2 mondial, dar lipsește nr. 1, Serena Williams, așa că...

În timp ce scriu aceste rânduri, după numai o oră de odihnă, Simona face un lob lift superb în semifinala de dublu pe care o joacă împreună cu Niculescu împotriva lui Klepač-Srebotnik. Moni și Simo câștigă primul set cu 6-3...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult