Sari la continut

Republic: Ultima ţigară

De fumat, ca şi de gazetărie, nu m-am putut lăsa ani în şir, deşi amândouă îmi făceau rău. Ţigara mi se pare şi azi viciul cel mai bun. Carpaţii fără filtru râcâindu-mi gâtlejul dimineaţa însemnau pentru mine gustul morţii. La 60 de ţigări pe zi chiar flirtam cu moartea, ceea ce, când eşti tânăr poate fi mai plăcut decât cu o tipă trăznet. În plus, aprinderea unei ţigări te poate scoate în orice clipă din ridicolul cel mai adânc, de care toată viaţa mi-a fost groază.

În 1991 cântăream 93 de kile, eram palid cu cearcăne cafenii şi dacă făceam 50 de metri de alergare uşoară pulsul îmi ajungea la 140. Uneori aveam o ţigară în gură şi una aprinsă, arzând în scrumieră. În ritmul ăla, spre deosebire de Gică Petrescu, nu treceam de anul 2000.

Şi totuşi, nicio sperietură medicală nu mă putea face să las ţigara. Tot moartea a fost cea care m-a ajutat. Şi ridicolul.

Şi, la urma urmei, Dan, cum zăcea aşa în coşciug, cu mâinile împreunate, cu cravată, cum nu purtase niciodată, incredibil de serios, fără obişnuitul lui zâmbet ironic şi cald. Dan Merişca fusese prietenul meu. Odată cu el murea şi tinereţea mea. Mă uitam cum i se aşezau fulgii de zăpadă pe sprâncene şi pe mustaţa de răzeş şi îmi venea să zbier ca un animal de durere şi absurd. Şi atunci, ce să fac, mi-am aprins o ţigară.

De la primul fum, m-a cuprins scârba, o scârbă crescândă, care aproape mi-a acoperit durerea. Niciodată o ţigară nu mi s-a părut că ţine atât de mult, dar nici s-o arunc n-am fost în stare, ultimul fum aproape că mi-a ars degetele.

După ce am plecat din cimitirul Galatei, gândul la ţigara fumată înainte ca Dan să fie coborât în pământ nu mă părăsea. Încet, încet, am reuşit să-mi dau seama că scârba aceea de nestăpânit nu era scârbă de tutun.

Dan era mort, şi eu, deoarece, carevasăzică, sufeream, îmi băgasem paiul în bot, ca porcul. A fuma, un gest pe care îl făcusem înainte sau după sex, între două înghiţituri din paharul cu votcă sau în vreme ce urinam, îl consideram demn de a reprezenta durerea mea în faţa lumii. Fumam în neştire ca să mă hârjonesc cool cu moartea, ca să demonstrez că nu mi-e teamă de ea, că nu mă omor după viaţă şi făcusem acelaşi lucru în faţa morţii adevărate, înspăimântătoare, care îl ştersese pentru totdeauna pe Dan. Fusesem întruchiparea monumentală a ridicolului de care mă feream cu atâta grijă.

Toţi plasturii, toate nicoretele şi picoretele antitabac n-ar fi reuşit să mă scârbească de fumat. Singura cale a fost scârba de mine însumi.

În seara aceea am mai fumat o ţigară, studiindu-mă ca un om de ştiinţă un şobolan. „Asta e ultima” i-am spus fetei. M-a privit cu o tandreţe vag dispreţuitoare: „Eşti vicios până în măduvă, n-ai să te laşi niciodată, cântă la altă masă”.

Într-adevăr, a fost un coşmar. Vreo trei săptămâni am avut vise tabacice, ca un fel de vise erotice, visam că fumez, că trag fumul până în maţe şi scot vălătuci enormi pe gură şi pe nas. Mă trezeam lac de sudoare, înjurând, furios că m-am apucat iarăşi de fumat. Pe urmă, o bucurie imensă mă inunda – a fost doar în vis!

Când fuma cineva lângă mine îi ceream o ţigară, o miroseam îndelung şi i-o dădeam înapoi. Odată m-am gândit cum va fi când şi femeile voi putea doar să le adulmec.

Au trecut 20 de ani de atunci. Toate celulele din corpul meu au murit şi au înviat de trei ori, dar şi astăzi mai simt uneori, foarte rar, dar mai simt un strop din setea bestială de a fuma. Ştiu însă limpede că n-o s-o mai fac decât o singură dată.

Dacă mi se va oferi un răgaz înainte ca doamna aceea cu care cochetam în tinereţe să mă ia cu acte, o să-mi aprind o ţigară şi o să-i suflu fumul în faţă.

Text publicat în 2012 în Gândul.info

Citește mai departe:

„Pot să mai fumez la terasă? Sau pe balconul de la serviciu?” Lista locurilor unde (nu) se mai poate fuma din 16 martie

Scuzați-mă, fumătorilor, știu că vă simțiți discriminați, dar mie îmi lăcrimează ochii de la fum

Dragă nefumătorule, recunosc, păcătuiesc, dar este dreptul meu constituțional!

De când se va interzice efectiv fumatul în spațiile publice din România

M-am dus la „Fumătorii Anonimi” și mi-am notat următoarele sfaturi ca să mă las de fumat

„Alo, am văzut un fumător!” Autoritățile pregătesc un hotline unde vor fi reclamați cei care încalcă legea antifumat

Țigări la prețuri prohibitive în România? Interviu cu Aurelia Cristea, „mama” legii antifumat

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stii cum e? Daca ai zile, traiesti si cu fumat si fara (activ sau pasiv). Ideea e sa alegi, toate prostiile astea de pe fb si din alte parti, sunt povesti....Daca n-ai zile, dai vina pe toti si pe toate! ca doara nu-i vina ta! Asa ca, mai lasati-ma cu textele astea, sunt absolut penibile!Sa mananc carne de pui, sau de porc sau de curcan sau creier de maimuta vie? Sau sa mananc iarba ca un ierbivor? Nu va dati seama ce penibili sunteti?Bine ca aveti unde sa va postai ineptiile! Ca sa va dezmeticiti cat-de-cat, nu uitati ca, la inceput, omul a fost vanator, apoi culegator, apoi, naiba stie ce a mai fost de a ajuns pana in zilele noastre! Voi nu aveti decat sa bagati texte, pro si contra, sa va dati rotunzi si destepti, treaba voastra! Insa ma intreb: chiar simtiti nevoia sa dati sfaturi, sa fiti destepti, sa uluiti si sa randuiti lumea? Mi se pare absolut penibil!Bunicul meu a fumat toata viata lui dohan (asa i se spune in Ardeal), dohan de-ala puturos pe care i-l invarteam eu in foaie de ziar, copil fiind... Si a trait 90 de ani! ce vrei sa spui? Ca daca n-ar fi fumat, traia 130 ani? Pai mai prostilor, cine naiba il mai recunostea pe strada? Si, cine naiba mai vorbea cu el? Chiar sunteti dusi cu vaca, serios! Inca asa-ceva....!!!!
    • Like 0
      • Imi place sarcasmul dvs. D-le CTP, te urmaresc de mult timp, de cand erai la Adevarul. A-ti facut tandem si cu Hurezeanu, dar niciodata nu l-ai infruntat pe Mister Basescu asa cum trebuie. Aveti dreptate mai in toate in tarisoara asta Rumenia, cu diferiti conationali, de diferite culori, dar ne-am molipsit de un streptococ ucigator numit coruptia, care daca nu o starpim ne omoara ea pe noi. Degeaba se lupta unii din DNA, e o boala veche la noi, care perpetueaza de cand l-am impuscat pe Ceasca.Va urmaresc la Digi 24 impreuna cu C.Prelipceanu, si va dau dreptate, nu avem pe cine vota, pe cine sa punem in locul celor care iau salarii degeaba. Poate o ateriza vreun martian? Va multumesc pentru timpul acordat. O zi buna!
        • Like 0
        • Si eu am fumat cu scarba ultima tigara. Era cu o seara inaintea unei interventii chirurgicale dificile. Mi-amintesc cum am deschis fereastra, mi-am aprins o tigara, care nu mi-a mai placut ca altadata, am continuat sa fumez pana la jumatatea tigarii. Avea un gust oribil, scarbos, am stins-o, am aruncat si pachetul cu cateva tigari. Si... gata! N-am mai simtit nevoia sa-mi aprtind o tigara, desi eram fumatoare de 20 de ani, cam un pachet pe zi. Au trecut de atunci 21 de ani.
          • Like 0
          • Buna ziua domnule Cristian Tudor Popescu ,imi place modul tau de a combate,desi uneori am senzatia ca iti plac doar nuantele de alb si negru.Viata este de fapt o succesiune de nuante de gri,cu cat griul este mai mult,mai copact,cu atat viata are mai mult sens.Cristi,ferestete de claritate,nimic nu este mai obscur decat claritatea;si mai fara sens.O tigara,caci asta a fost pretextul,te cufunda in cotidian,in lumea lui gri,totul e sa fie cat mai profund,alfel viata nu ar mai avea sens.
            • Like 1
            • Nu-mi place aceasta republicare. Sper să auzim numai de bine despre dvs.
              • Like 1
                • După mine este un viciu extrem de păgubos, cu bani mulți îți faci praf sănătatea, îți scurtezi viata.. .v-o spune unul care a fumat de la 13-50de ani și nu sa lăsat brusc de 9ani... Sancțiunile ptr protecția minorilor împotriva consumului de droguri, alcool și tutun ar trebui să fie foarte dure prin promovarea unui set de legi adecvate...
                  • Like 2
                  • Băiatul meu, la 42 de ani, din cauza țigărilor-cam 3 pachete pe zi-, acum trei ani, i s-a înfundat artera iliaca, pe o porțiune de 14 cm. Ca urmare, i s-au montat 2 stenturi. Nu credea ca i se poate întâmpla asa repede, fiind tânăr. Acum s-a lăsat, dar prețul plătit e prea mare. Trebuie sa ia foarte multe medicamente.
                    • Like 0
                    • adyi
                      Vă salut domnule C.T.Popescu,Propun textul Dvs. ["Ultima Țigară]" la un examen de retroversiune, mai întâi, celor de la jurnalism- secția româno-engleză - dar mai ales celor de la jurnalism, din Cluj, secția româno-germană ???Toate cele buneAdrian A.Sincer
                      • Like 1


                      Îți recomandăm

                      Mașini

                      Peste tot în țară se circulă la limita dintre viață și moarte, dar nicăieri nu mi-e dat să văd spectacolul grotesc al mașinilor în depășire, mai multe pe contrasens decât pe banda de mers, așa cum e în Teleorman. O coloană nesfârșită de șoferi care se fură unii pe alții. (Inquam Photos / Raul Giuglea)

                      Citește mai mult

                      Spitalul în care de mănâncă viermii

                      Este legitim să ne întrebăm câte greve au făcut cei de la Spitalul de Arși în ultimele decenii ca să reclame condițiile de lagăr în care sunt tratați pacienții. Sau câte plângeri au depus la ministere, casele de asigurări, parchete, câte filmulețe precum cel cu larvele care colcăie pe rana unui pacient au fost trimise redacțiilor din România.

                      Citește mai mult