„Salut, am 45 de ani și fumez de 25 de ani”. Bărbatul își privește mâinile pe care și le ține împreunate pe bancă, ca într-o rugăciune. Este o zi de miercuri, ora 15:30, iar într-un amfiteatru din Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, pe șoseaua Viilor 90, sunt adunate vreo 15 persoane. Cea mai tânără are 24 de ani și fumează două pachete pe zi. Cea mai în vârstă, un domn cu părul alb, cu numeroase tentative de a renunța la „prietena” lui țigara. Toți fumători înrăiți, unii cu 20-35 de ani de fumat. Vor să se lase de fumat în cadrul programului Stop Fumat. Prima etapă este să participe la o ședință de consiliere. La finalul ei, se pot înscrie în program și pot primi, gratuit, medicație care să îi ajute să se despartă de țigară.
„Lecția” de la „Marius Nasta” despre cum să te lași de fumat este una interactivă. Unii dintre cei prezenți își iau notițe. Cu zâmbetul pe buze, Teodora, psiholog în cadrul programului, stă în picioare în mijlocul lor și îi ascultă cu răbdare pe cei care vor să împărtășească din povestea lor de fumător. Pentru fiecare are o explicație, un îndemn, o încurajare. „E normal să vă placă să fumați. Dopamina. Are sens. Toți avem nevoie de dopamină. La fumători, necesarul de dopamină este mai crescut față de nefumători”, le explică ea.
Le adresează diverse întrebări, iar din sală răspunde cine vrea.
„Când vă place să fumați?”, vrea să știe psihologul, după ce mai înainte a desenat cu un marker, pe o planșă mare, un cerc cât capul unui om. Este zona de recompense și plăcere din creier care se activează atunci când fumezi, prin intermediul unor receptori. Receptorii pot fi mai mulți sau mai puțini, de la o persoană la alta. Totul ține de gene. Gena dependenței poate fi mai slabă sau mai puternică, iar de asta depinde cât de ușor sau de greu se poate lăsa o persoană de fumat, explică.
„După duș îmi pun halatul meu moale, impregnat cu miros de tutun și îmi aprind o țigară. Mi-e atât de bine...”, se confesează o femeie trecută de prima tinerețe. Fumează de 28 de ani, a mai încercat să se lase, dar „nu a avut suficientă voință”.
„Dacă nu te-ai putut lăsa de fumat, deși ai încercat, nu înseamnă că nu ai voință. Totul este în gene. Dar noi te putem ajuta să renunți”, explică psihologul.
În fața ei, o altă fumătoare dă din cap, neîncrezătoare. „Eu nu fumez decât atunci când sunt foarte stresată, la serviciu. Când mă simt bine nu am nevoie de țigară”. „Aveți nevoie de managementul stresului. Este o altă poveste”, vine răspunsul.
Un bărbat de 50-55 de ani ne spune experiența lui. Este un caz fericit, care a reușit să se lase de fumat urmând tratamentul din programul Stop Fumat. „Până nu am renunțat la cafeaua de dimineață, nu am putut să mă las de fumat. Acum nu mai beau cafea, nici nu mai fumez. M-am lăsat brusc”.
„Cum să las cafeaua?!”, replică imediat cu dezamăgire în glas cineva de lângă el. E rândul Teodorei să facă o mărturisire. „Am fost fumătoare. Nu am renunțat la cafea. Am înlocuit țigara de la cafea cu altceva ce îmi place foarte mult: să ascult muzică”.
În momentul în care psihologul trece la sfaturi pentru alcătuirea planului de acțiune pe care trebuie să îl facă orice fumător care dorește să renunțe la viciu, câțiva din cei prezenți își scot agende și își notează conștiincios.
Află și:
Scuzați-mă, fumătorilor, știu că vă simțiți discriminați, dar mie îmi lăcrimează ochii de la fum
Dragă nefumătorule, recunosc, păcătuiesc, dar este dreptul meu constituțional!
De când se va interzice efectiv fumatul în spațiile publice din România
Câteva dintre sfaturile pe care mi le-am notat la ședința de consiliere de la Institutul „Marius Nasta”:
• „Înainte să te apuci să renunţi la fumat, fă-ți o analiză. Începe prin a scrie o listă cu motivele pentru care fumezi”.
• „Notează situaţiile și locurile care „cer” o ţigară. Va trebui să treci, fără să fumezi, prin toate situațiile în care îți plăcea să îți aprinzi o țigară. Înainte să te lași, schimbă contextul în care fumezi”.
• „Identifică ritualurile, dar şi momentele când aprinzi o ţigară fără să conştientizezi că faci acest gest. Pentru fiecare situație, găsește ceva cu care să înlocuiești fiecare țigară. Trebuie să fie lucruri sau activităţi care îţi fac plăcere”.
• „Răspunde la întrebarea de ce vrei să renunți la fumat. Motivul trebuie să fie unul puternic, nu de genul – vreau să am mai mulți bani. „Nimeni nu s-a îmbogățit după ce s-a lăsat de fumat”. Psihologii specializați din cadrul programului Stop Fumat te pot ajuta să găsești motivul care te va susţine psihic până când fumatul devine de domeniul trecutului”.
• „Alege o zi în care să te lași de fumat. Găsește o perioadă în care să îți fie mai ușor să faci asta. Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată. Indiferent dacă renunţi brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare”.
• „Afișează acest plan în locurile unde îți place cel mai mult să fumezi”.
• „Fă-ți un selfie în fiecare zi după ce te-ai lăsat de fumat”.
Așadar, pentru a intra în programul Stop Fumat de la Institutul „Marius Nasta” cei interesați trebuie să participe mai întâi la o ședință de consiliere. Nu este nevoie de programare, nici de trimitere de la medicul de familie. Ședintele de consiliere se țin în amfiteatru la „Marius Nasta” în fiecare zi de miercuri, de la 15:30. La finalul ședinței trebuie completat un formular, cu datele personale. Aici este și un test de evaluare a gradului de dependență de nicotină. În funcție de punctajul obținut, medicul va stabili tratamentul.
Pe lângă consiliere din partea psihologilor specializați în terapia tabagismului, cei hotărâți să se lase de fumat primesc, gratuit, și medicație specifică – Champix , Zyban - care să îi ajute să se lase de fumat. Pastilele nu dau dependență, dacă sunt respectate indicațiile medicilor, spun reprezentanții programului Stop Fumat din cadrul Institutului „Marius Nasta”.
Tratamentul medicamentos se administrează timp de două-trei luni. Cei care încep să ia Champix, de exemplu, trebuie să renunțe la fumat din a opta zi de tratament. Din două în două săptămâni pacientul merge la medicul care i-a prescris tratamentul pentru a-i fi evaluată starea generală şi eventualele simptome de sevraj şi pentru a-şi primi tratamentul.
Programul Național Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătăţii, a luat fiinţă în 2007 şi este coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. În cadrul programului Stop Fumat există și un număr de telefon de tip tel verde: 0800 878 673, apelabil gratuit din toate rețelele, unde cei interesați pot cere informații despre program.
În România mor anual 40.000 de persoane din cauza bolilor provocate de fumat: cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, diabet zaharat, boli endocrine și TBC, potrivit statisticilor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Veti fi puternica toata viata pentru ca sigur iubiti viata si sanatatea d-voastra.
Succes!
Asteptam sa scrieti cum vi s-a schimbat viata in bine peste trei ani!