Luasem o pauză, după atâtea luni de scris și mai mult decât o dată pe zi. Președintele Nicușor Dan însă nu vrea să-mi dea liber.

Erau îmbrăcați în steaguri sau le fluturau în vânt. Urlau „libertate” și „jos dictatura”. În spatele steagurilor și al urletelor o femeie dintr-o salvare se chinuia să nască. Salvarea era blocată de luptătorii pentru libertate. Foto: captură video Facebook

De câteva zile, asistăm la un spectacol cipollian autentic: oameni care cred că blochează drumuri pentru binele țării, care susțin că readuc apa în România, dar care, în realitate, fac rău altora și lor înșiși. Foto: Inquam Photos/Tudor Pană

Pragul de 0,5% va afecta negativ 124.645 firme cu venituri sub 1 milion de euro. Foto: Getty Images

În 2024, românii au cheltuit cele mai mari sume în Germania și Italia - fiecare cu peste 1 miliard de euro, potrivit datelor Eurostat privind balanța de plăți la capitolul călătorii. Pe următoarele locuri se află Olanda (aproape 700 de milioane de euro), Spania și Franța (aproape 600 de milioane fiecare). Aceste valori reflectă nu doar turismul de agrement, ci și deplasările în interes de afaceri sau vizitele la rude din diaspora. foto: Aaron Amat / Alamy / Profimedia

Guvernul deplânge deficitul bugetar. Contribuabilii reclamă deficitele de educație, sănătate, justiție, transport și economie. Se impune întrebarea: în bătălia deficitelor, ale lor și ale noastre, cine va câștiga? Și putem câștiga meciul fiind în tabere adverse?

Am scris în ultimele săptămâni mai multe texte despre evaziunea „mică” răspândită la scară largă, pe care autoritățile se fac că nu o văd, pe care cetățenii o tolerează și o apără (instalatori care încasează la negru, manichiuriste care nu dau bon, croitorese care nu au niciun venit, muncitori cu ziua care-și spun „zilieri” dar reușesc să adune sume impresionante de care nu știe nimeni). Am fost bombardat de sute de reacții virulente- „De ce să plătească? Ce-ți dă statul de banii ăia?”, „Băi deșteptule, ai găsit sursa găurii de la buget, săracii oameni care muncesc cu ziua”.

Cinci motive, cinci recomandări, cinci întrebări pentru Aurelian Băcan, compozitor contemporan. Microsillon

Acum o lună am fost în Olanda, unde am ținut un discurs pentru câteva asociații civice care au fost implicate în proiecte caritabile în România, din anii ’90 până în prezent. Discursul avea ca titlu „România, caritate 2.0”, și tema era că România nu mai are nevoie de ajutoare sub formă de lucruri second-hand, ci de venirea turiștilor din Țările de Jos – o altă formă de colaborare, pe baze egale, cu beneficii reciproce. România are acum mult de oferit la schimb. foto: Mel Longhurst / akg-images / Profimedia

„Voi sta alături de premierul Bolojan în lupta cu cartelurile de bugetari de lux.” De cum am citit-o, mi-am spus că Ilie Bolojan sigur va reuși. Are lângă el cel mai bun tovarăș de drum. (Foto: Profimedia Images)