Alex Livadaru

Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc și nu sunt testați cu adevărat scapă nestingheriți pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile (unele periculoase), camioane folosite în construcții și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe.

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Săptămâna aceasta, Guvernul României a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Dacă e să-i credem pe Nicușor Dan și liderii coaliției, s-ar putea să avem legea bugetului negociată și adoptată până la finalul trimestrului I. Adică să intrăm în trimestrul al II-lea cu buget.

Sunt foarte mulți salariați pentru care un astfel de test ar fi o adevărată provocare, pentru că le-ar da mari bătăi de cap și ar acționa ca o hârtie de turnesol.

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Negrești este pe hartă în nordul județului Vaslui, la granița cu județul Iași, în bazinul hidrografic al râului Bârlad. În jur de 7.500 de persoane trăiesc în oraș și satele arondate- Paparnița, Căzănești, Cioatele, Valea Mare, Poiana și Glodeni. Cam 1.600 de copii au vârsta de mers la școală, de la primară la liceu.

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Cu decizia de azi a CCR, e important ca România să reformeze și alte categorii de „speciali” pensionați anticipat cu sume obscene. Unii iau și pensii foarte mari, dar mai sug de la buget o leafă, că doar sunt în plină putere de muncă la 50 de ani.

Consilierii președintelui Nicușor Dan au socotit că șeful statului nu poate umbla „teleleu” pe la Davos, alături de șefii tuturor statelor democratice din lume, acolo unde mai marii lumii se văd, își strâng mâinile, povestesc și iau decizii. Despre întâlnirea de la München (Conferința pentru Securitate) la fel, au judecat că nu e ok să se afle-n treabă pe acolo, România fiind reprezentată de ministra de externe, Oana Țoiu.

În ce țară trăim dacă hoții strigă “hoții” tare, tare, cât îi țin plămânii și lumea îi crede, când ei ar trebui să stea ascunși, cu privirea în pământ și cu vocea stinsǎ?