Carmen Dumitrescu

Deși n-a trecut prea multă vreme de când se află în fruntea pământului celor curajoși, Donald Trump nu pare să fi răspuns prea bine așteptărilor americanilor care l-au votat. Dimpotrivă, de când a început să se manifeste ca un dictator, o parte semnificativă a celor care l-au susținut în alegeri chiar au ieșit public și au explicat că au fost induși în eroare de felul în care Trump a pus problema în campanie, fără ca în practică să urmeze o linie care să nu aducă atingere ideii de democrație. Care e sacră pentru americani. Foto: Profimedia

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Evenimentul zilei este, fără îndoială, numirea în funcția de vicepremier al României a Oanei Gheorghiu, una dintre fondatoarele Asociației Dăruiește Viața, care a construit primul spital integral din donații din România.

Social-democratul Sorin Grindeanu a reacționat la anunțul potrivit căruia Ilie Bolojan dorește s-o desemneze în poziția de vicepremier pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu. Pe scurt, acesta susține că nu e loc pentru un om curat în Guvernul României. Motivul?

O veste uimitoare vine astăzi dinspre Guvernul României, care anunță că Ilie Bolojan intenționează să o numească vicepremier pe Oana Gheorghiu, cunoscută ca fiind jumătate din proiectul Dăruiește Viață, prin care în România s-a ridicat primul spital din donații. E o surpriză foarte plăcută, de fapt, pentru că Oana Gheorghiu este cunoscută prin implicarea ei reală în proiecte de infrastructură medicală și este un om despre care știm sigur că înțelege sistemul medical românesc și, mai ales, lipsurile lui.

Vestea că Ștefania Szabo, directorul medical al Spitalului Județean Buzău, a murit la numai 37 de ani după ce și-a terminat garda, a șocat pe mulți. Și pe bună dreptate, cazul e îngrozitor. Vorbim despre o femeie tânără, foarte frumoasă și foarte deșteaptă, care s-a dus ca și când n-ar fi fost niciodată. Iar prezumția este aceea că a murit de epuizare.

E prima dată când Ilie Bolojan renunță la tonul defensiv sau neutru care l-a consacrat și s-a exprimat ferm la adresa pretențiilor social-democrate. Și în acest sens a răspunsul atacurilor venite din partea lui Sorin Grindeanu printr-o replică memorabilă: ”Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni.”

”Pe rețele, doamna, oamenii nu mai poartă măști. Abia acum, pe rețele, putem să-i vedem pe oameni așa cum sunt ei înșiși” - îmi spunea ieri Matei, un copil de clasa a zecea de la un liceu bucureștean. L-am rugat, sigur, să detalieze și, în esență, mi-a spus că, înainte de rețelele de socializare, oamenii erau obligați de împrejurări să își asume consecințele pentru acțiunile lor. Astfel, dacă înjurai pe cineva în față, te așteptai la un răspuns. Care putea fi proporțional sau neproporțional cu gestul tău. Pe net, însă, știi că nu-ți face nimeni nimic. Că, de fapt, ai libertatea totală, nelimitată, de a spune oricui tot ce simți și tot ce crezi. Fără filtre. Și așa s-a născut, din spusele lui Matei, un copil de clasa a zecea dintr-un liceu bucureștean, hate-ul pe internet.

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

”Cei care cred că pot elimina oameni și apoi pot acoperi urmele trebuie să se teamă de lumină” - puncta aproape poetic naistul Nicolae Voiculeț în postări de-a dreptul memorabile pe social media. De fapt, în câteva zeci de ore, tragedia din Rahova a fost exploatată în toate felurile posibile, devenind punctul de pornire a numeroase povești, unele dintre ele numai bune de introdus în manualele de specialitate de la psihiatrie.