Carmen Dumitrescu

Mi-a luat ceva timp să pot scrie despre asta. Pentru că nu mi-e deloc ușor s-o fac. Pe mine, sacrificiul Ucrainei m-a făcut bucăți după primul an de război. Până atunci credeam că Ucraina se apără de Rusia pentru ea însăși. Pentru demnitatea ei și pentru suveranitatea ei. Așa cum ar trebui să facă orice stat de pe pământul ăsta când e atacat de altul.

Pe malul Lacului Razim se află un sat lipovenesc. Sarichioi. Care, de fapt, e cumva o imagine în miniatură a ceea ce ți-ai putea imagina despre cum arată Paradisul. Felul în care răsare și apune soarele e cumva diferit față de alte locuri, iar felul în care natura se dezvăluie acolo e pur și simplu memorabil. Și tocmai partea asta de “diferit” și “memorabil” l-a inspirat pe Alex Onofrei să facă ceva curios pentru un tânăr de doar 26 de ani. Căci astăzi, la data la care scriu acest text, Alex e singurul marangoz din România. Foto: Ștefan Angheluță

Simion plătește 450.000 de euro pentru emisiuni la care nu participă! Nu știu alții cum sunt, dar pe mine descoperirea asta a jurnalistului Cristian Andrei de la Snoop m-a făcut să simt, pentru prima dată în viața mea, un sentiment vecin cu invidia. Foto: Profimedia

Liderul USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat că a primit aviz pozitiv pentru obținerea cetățeniei române, după ce a trecut de proba de interviu. Anunțul a fost făcut chiar de acesta pe pagina sa de Facebook, printr-un mesaj emoționant adresat României.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat public, într-o postare pe social media, la anunțul Consiliului Superior al Magistraturii privind formularea unei plângeri penale pe numele vicepremierei Oana Gheorghiu. Decizia CSM vine după comentariile făcute de aceasta într-o emisiune TV, în care s-a referit la pensiile speciale ale magistraților. Oana Țoiu remarcă faptul că exact cei care nu au reacționat la atacul informațional rusesc atacă acum cu furie un om independent.

Președintele României, Nicușor Dan, intervine în scandalul momentului și comentează disputa publică dintre Consiliul Superior al Magistraturii și vicepremierul Oana Gheorghiu, după ce aceasta din urmă a comentat chestiunea pensiilor speciale într-o emisiune TV. Șeful statului a spus că reacția Consiliului Superior al Magistraturii a fost una ”exagerată”, dar și că declarația Oanei Gheorghiu a fost una ”nefericită”.

Magistratul român nu e preocupat de teancul de dosare care crește în sertarele lui. Rareori spre niciodată se gândește probabil că în vreunul dintre ele o fi destinul unui copil sau durerea de neșters a unei mame care și-a pierdut puiul, dar îi caută dreptatea prin toate locurile și căile corecte. Foto: captură Digi 24

”Când primești privilegii, cineva e lăsat în urmă” - spunea vicepremierul Oana Gheorghiu în cadrul emisiunii În fața ta, cu privire la pensiile magistraților. Și, în general, cu privire la privilegiile unei clase care se consideră în România foarte speciale. Deși, în realitate, singurul caracter special al justiției românești pare să fie, de ani ani buni, acela că nu-și mai face treaba deloc. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Deși n-a trecut prea multă vreme de când se află în fruntea pământului celor curajoși, Donald Trump nu pare să fi răspuns prea bine așteptărilor americanilor care l-au votat. Dimpotrivă, de când a început să se manifeste ca un dictator, o parte semnificativă a celor care l-au susținut în alegeri chiar au ieșit public și au explicat că au fost induși în eroare de felul în care Trump a pus problema în campanie, fără ca în practică să urmeze o linie care să nu aducă atingere ideii de democrație. Care e sacră pentru americani. Foto: Profimedia

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.