Carmen Dumitrescu

A fost odată ca niciodată, că, dacă n-ar fi fost, azi ar fi fost mai trist… Acum douăzeci de ani, doi tineri care visau să lucreze în teatru și-au dat seama că locuiesc într-un județ în care teatrul nu ajungea niciodată. Andreea și Alexandru erau atunci încă adolescenți, dar credeau în ei înșiși așa cum cred oamenii mari și simțeau în inima lor că pot face orice, dacă își doresc cu suficientă putere. Foto: Ideo Ideis

Mi-a fost destul de greu să încep această discuție cu actrița Ada Galeș. Știam că vreau să o întreb și lucruri mai puțin confortabile, precum experiența recentă a unei forme rare de cancer, așa că, în primele minute ale întâlnirii am respirat cam greu. Și am decis să îi spun de la bun început că aș vrea să ajungem și acolo.

Am zis că aștept să fac 100 de zile și vă scriu cum am reușit eu. Poate unii dintre voi vor dori să încerce. Unii știu că deja ați făcut-o după ce am povestit că am reușit. Și sper ca povestea mea să ajute. Sau o să o dați cuiva care are nevoie de ea. Cert e că, dacă eu am reușit, poate oricine. Foto: Profimedia

N-aveam de gând să scriu despre el niciun singur rând. Și nici să îi scriu numele. Poate că de a doua parte a promisiunii mă țin totuși. Dar de prima nu pot.

După o lungă suferință, cauzată de un cancer pulmonar, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a decedat astăzi la spitalul ”Profesor Doctor Agrippa Ionescu”. Iliescu a condus România timp de un deceniu și este inculpat în dosarul Mineriadei din 1990 pentru infracțiuni contra umanității. Decesul acestuia era așteptat de câteva zile, după ce medicii anunțaseră că organele interne îi cedează unul după altul. În momentul decesului său, Iliescu avea 95 de ani.

Ne-am așezat față în față într-un restaurant din Alexandria. A văzut că mă deranjează lumina puternică care pătrundea în încăpere și s-a ridicat să tragă draperia.

Nu știu cine se mai ocupă de statul român în ultimele luni, dar realitatea ne arată că suntem pe cont propriu, în fața unei propagande care a luat proporții absolut colosale și căreia, în acest moment, nu-i mai facem față cu tot fact-checking-ul din lume. Foto: Tudor Pană/Inquam Photos

Era absolut firesc și de așteptat să apară reacții la anunțul lui Ilie Bolojan de a umbla la vârsta de pensionare și la valoarea pensiilor magistraților într-un sens în care acestora nu le e convenabil. Foto: Profimedia

România asistă, în sfârșit, la prima reformă cu adevărat curajoasă din ultimii ani. Vorbim despre o intervenție majoră în sistemul de pensii speciale, începută cu magistrații. Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat măsuri fără precedent: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, alinierea cuantumului pensiilor la principiul contributivității și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net. Foto: Profimedia

Unele seri sunt, pur și simplu, magice. Și nu se uită niciodată. Pentru că activează acele părți din tine care te fac să rezonezi în același ritm cu sunetul magic al unei viori care te poartă departe, prin rapsodiile lui George Enescu. Asta au trăit la castelul transilvănean Bethlen-Haller oameni care și-au dorit să aibă parte nu doar de un concert, oricât de spectaculos ar fi putut fi acela, ci și de experiență și de un sentiment care durează. Sub cerul senin al Transilvaniei, între zidurile încărcate de istorie ale castelului Bethlen-Haller, muzica a căpătat altă dimensiune.