Valentin Lazea

Recenta decizie a Guvernului României, de a nu permite (decât în cazuri excepționale) retragerea integrală de către beneficiari a sumelor acumulate în fondurile de pensii a reliefat două racile care macină societatea românească: educația precară (în cazul de față, cea economică), respectiv neîncrederea generalizată a cetățenilor în orice decizie a statului (chiar și când respectivele decizii le sunt favorabile). foto: Profimedia

Una dintre puținele ancore de credibilitate ale României, nivelul relativ redus al datoriei publice (ca procent din PIB) este pe punctul să dispară. Și este firesc să fie așa, în condițiile în care, an după an, deficitul bugetar uriaș nu este corectat nici prin creșterea veniturilor publice, nici prin reducerea cheltuielilor publice, ci este finanțat prin creșterea datoriei purtătoare de dobânzi. Foto:Getty Images

De la început trebuie spus că stimularea natalității – pe care actualul guvern pare dispus să o promoveze – nu poate fi tratată în izolare, fără a se lua în calcul aspecte precum educația și migrația. Aceasta întrucât degeaba ai o natalitate acceptabilă (România se situează pe locul 2 în UE, după Franța), dacă pe durata studiilor tinerii se transformă, în proporție de 40 la sută, în analfabeți funcționali. Și degeaba ai o natalitate și o educație bune (presupunând că ai putea să o corectezi pe aceasta din urmă), dacă respectivii români, odată educați, pleacă din țară. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

...Ar trebui să renunțăm să căutăm să aruncăm în curtea vecinului nota de plată pentru ceea ce noi consumăm. Or, într-o țară de căutători de rente și de foloase nemuncite, precum România, acest lucru este greu de realizat. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Lumea în care am intrat începând cu anul 2022 este o lume cu prețuri mai mari, cu bunuri de consum mai greu disponibile și cu vârsta de pensionare mărită. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

În ultima perioadă, auzim - îndeosebi din partea mediului de afaceri - apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Deficitul bugetar al României (calculat conform Standardelor Europene de Contabilitate, Graficul 1), a depășit, în nouă ani din cei optsprezece luați în considerație, nivelul maxim de 3% din PIB, prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Mai mult decât atât, în zece ani din cei optsprezece, el este cel mai mare din regiune, dintre care în ultimii 7 ani consecutivi. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

În loc să avem venituri fiscale de 34,5 procente din PIB, venituri bugetare totale de 37,5 procente din PIB și un deficit bugetar apropiat de zero, avem în schimb venituri fiscale de 27 procente din PIB, venituri bugetare totale de 30 procente din PIB și un deficit bugetar de aproximativ 7 la sută din PIB. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Pentru a evita rușinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an, România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puțin 2 procente din PIB. De ce 2 procente din PIB? Pentru că, aplicându-se numai în ultimele 4 luni (adică o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni – marginal – sub nivelul deficitului de 5,7 la sută din PIB de anul trecut. (Foto: Thomas Stockhausen / Alamy / Alamy / Profimedia)

Acest infantilism economic al publicului este rezultatul unui sistem educațional care nu-și face datoria, în sensul de a-i învăța pe elevi că „nu tot ce zboară se mănâncă” și că gândirea critică trebuie să distingă dezirabilul de posibil. Un alt aspect pe care sistemul educațional pre-universitar din România nu îl transmite elevilor este că „nu există prânz gratuit”. Dacă tinerii ar înțelege de pe băncile școlii că pentru orice consum personal nemeritat cineva, cândva va trebui să plătească, am putea spera să avem în viitor mai puține cereri pentru politici populiste. (Foto: John Wildgoose / Caia Image / Profimedia)