Valentin Lazea

România traversează o perioadă complicată din punct de vedere macroeconomic. Având cea mai înaltă rată a inflației (9,7 la sută în decembrie 2025) și cel mai mare deficit bugetar (7,9 la sută din PIB) din Uniunea Europeană, țara noastră va depăși în anul 2026 pragul de datorie publică de 60 la sută din PIB, ultimul Criteriu de la Maastricht pe care îl îndeplinea. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

În imaginația publicului, știința economică reprezintă un domeniu arid, neplăcut și adesea de neînțeles. Lucrurile ar deveni mult mai simple dacă o serie de concepte economice de bază ar fi explicate folosind metafore, cu trimitere la fapte din viața de zi cu zi. În cele ce urmează, vom folosi astfel de metafore aplicate la șapte idei economice. foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este valabilă și în ceea ce privește dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului și de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesați îi prezintă versiuni alternative ale realității, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Economia modernă funcționează pe baza unor idei având originea la mijlocul secolului al XX-lea, în preajma celui de al Doilea Război Mondial. Perioada respectivă, caracterizată prin avântul producției industriale și a consumului de masă, a fost totodată și perioada dezvoltării fără precedent a marketingului. foto: Profimedia

Recenta decizie a Guvernului României, de a nu permite (decât în cazuri excepționale) retragerea integrală de către beneficiari a sumelor acumulate în fondurile de pensii a reliefat două racile care macină societatea românească: educația precară (în cazul de față, cea economică), respectiv neîncrederea generalizată a cetățenilor în orice decizie a statului (chiar și când respectivele decizii le sunt favorabile). foto: Profimedia

Una dintre puținele ancore de credibilitate ale României, nivelul relativ redus al datoriei publice (ca procent din PIB) este pe punctul să dispară. Și este firesc să fie așa, în condițiile în care, an după an, deficitul bugetar uriaș nu este corectat nici prin creșterea veniturilor publice, nici prin reducerea cheltuielilor publice, ci este finanțat prin creșterea datoriei purtătoare de dobânzi. Foto:Getty Images

De la început trebuie spus că stimularea natalității – pe care actualul guvern pare dispus să o promoveze – nu poate fi tratată în izolare, fără a se lua în calcul aspecte precum educația și migrația. Aceasta întrucât degeaba ai o natalitate acceptabilă (România se situează pe locul 2 în UE, după Franța), dacă pe durata studiilor tinerii se transformă, în proporție de 40 la sută, în analfabeți funcționali. Și degeaba ai o natalitate și o educație bune (presupunând că ai putea să o corectezi pe aceasta din urmă), dacă respectivii români, odată educați, pleacă din țară. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

...Ar trebui să renunțăm să căutăm să aruncăm în curtea vecinului nota de plată pentru ceea ce noi consumăm. Or, într-o țară de căutători de rente și de foloase nemuncite, precum România, acest lucru este greu de realizat. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Lumea în care am intrat începând cu anul 2022 este o lume cu prețuri mai mari, cu bunuri de consum mai greu disponibile și cu vârsta de pensionare mărită. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

În ultima perioadă, auzim - îndeosebi din partea mediului de afaceri - apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca