Primesc din Republica Moldova, sub semnătura dlui Dragoș Galbur, din Bălți, următoarea semnalare:

Subsemnatul nu am rostit sau scris niciun adjectiv, calificativ, caracterizare a domnului Kirk. Nu-l cunoșteam. Nu auzisem de persoana lui înainte de a fi ucis. Imediat după, am cercetat activitatea și zicerile lui. Am găsit, după părerea mea, și am spus-o, instigări grave la violență. Ca urmare, n-am făcut altceva decât să pun convingeri, dorințe, afirmații exprimate public de personajul mediatic Kirk față în față cu ce i s-a întâmplat, cu propria sa moarte violentă.

Astăzi am reluat la Radio Europa FM emisiunea România în direct. Cap la Cap cu domnul Cătălin Striblea și europenii FM. Dl Striblea a propus un calcul bazat pe numărul de minute, 45, pe care l-a avansat președintele Nicușor Dan ca timp în care, la concursurile de matematică, reflecta asupra subiectelor fără să scrie ceva. Nu am luat în serios calculul, l-am tratat neatent, ca pe o glumă. Gândindu-mă mai bine, constat că n-aveam dreptul să fac asta. Înainte de a fi președinte, dl Dan e un matematician de clasă. Dacă spune un număr, suntem datori să-l luăm cât se poate de în serios.

Printre expresiile cheie ale propagandei ceaușiste figura și „Războiul întregului popor”. Ecou al ideii urlate de Goebbels „Război total!”, din punct de vedere militar, „Războiul întregului popor” era o prostie încă de pe atunci, când deja avansase conceptul de armată profesionistă. Politico-propagandistic însă, ea întărea lozinca „Strâns uniți în jurul Tovarășului Nicolae Ceaușescu!”, „unitate de monolit”, în orice condiții.

O biserică pentru majoritatea cetățenilor unei țări poate fi un temei puternic de unitate națională. Mai puternic decât cultura, limba, istoria, geografia României.

Acum, gând la gând cu bucurie cu Putin, administrația Trump taie finanțarea Europei Libere și Vocii Americii, desființând, practic, cele două posturi de radio. „O moarte de câine pentru un câine”, a comentat craniul vorbitor al Kremlinului, Peskov.

Acesta nu e Mihăiță. Nici băiatul din imagine nu există, nici fratele lui mai mic, nici tatăl care lucrează ca paznic în ture epuizante.

Dl Nicușor Dan a fost întrebat, într-un interviu la Prima TV, ce alege între Biblie și Constituție. Primarul Capitalei a răspuns: „Biblia și Constituția, în această ordine”. La fel aș răspunde și subsemnatul, deoarece Constituția e de citit doar o dată, apoi este o referință la care apelezi. Biblia, în schimb, anumite părți din ea, în primul rând Cartea lui Iov, le-am citit și le recitesc cu sentimentul marii literaturi. Biblia, nu toată, poate fi iubită, Constituția trebuie respectată.

La Campionatele Naționale de Natație, un copil l-a întrebat pe David Popovici, care tocmai câștigase două medalii de aur: „Crezi în Dumnezeu?”. Un copil, nu un jurnalist pus pe capcane. În fața inocenței, David și-a asumat un răspuns periculos: „Așa și așa”. Să spui asta unui copil care se uită la tine ca la Dumnezeu, să-i înrâurești astfel drumul în viață, poate să-ți împuțineze creștinofanii.

Vara lui 1996. Momentul în care Ion Iliescu acceptă ideea că Partidul Comunist, sub conducerea sa, ar putea trece în opoziție, după 50 de ani la putere în România.