Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pace – minciuna ucigașă

Trump convorbește mâine la telefon cu Putin. Despre ce? Despre Viagra? Nu, ci despre ce zice Trump că vrea Putin: pace. Și noi ne întrebăm îngrijorați: oare face Trump pace?

Politicienii români se întrec în a declara că nu vor trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina – aidoma piticului care se prezintă la circ, la un concurs pentru un post de Gogea Mitu. Și întrebat ce caută acolo, răspunde: „Am venit să vă spun să nu contați pe mine”. 

Uniunea Europeană face vorbire în mod repetat despre „necesitatea unei păci juste și durabile”, ca o replică dintr-un film nord-coreean: „Ordinul este să fim sănătoși”.

Aur și Pot zbiară cu elan: „Turul doi înapoi, noi vrem pace , nu război!”.

Nu pot să nu mă gândesc la ce se striga în România în anii ocupației sovietice: „URe Se Se, bastionul păcii e!”.

Or, dacă recurgem la funcția creierului uman numită rațiune, tot mai puțin folosită, vedem că nu va fi nici justă, nici injustă, nici durabilă, nici perisabilă, nu va fi pace neam, nici acum, nici peste încă un an.

SUA se retrag din grupul care investighează crimele de război ale Rusiei în timpul invadării Ucrainei. Comedia sinistră a lui Trump țopăind prietenos în jurul lui Putin n-a clintit și nu va clinti un milimetru poziția nemiloasă a Rusiei: vrea recunoașterea tuturor teritoriilor invadate, precum și să primească altele, care încă aparțin Ucrainei, respingerea perpetuă a intrării Ucrainei în NATO, niciun bocanc occidental în zonă. Și, între timp, tot vorbind despre pace, atacă și mai sălbatic, pe tot frontul ucrainean. 

Rusia nu poate fi ocupată, cum a fost Germania hitleristă. Starea naturală a Rusiei este să fie în război cu cineva și cu ea însăși, indiferent câți bani și câți oameni pierde. Armata Roșie trebuie să lupte, ca să nu atragă disprețul cowboiului pe măgar Vance: „Niște țări oarecare, random countries, care n-au mai avut război de 30-40 de ani”.

Iar ucrainenii, cel puțin cât vor fi conduși de Zelenski, nu vor accepta să predea fără luptă Rusiei bucăți sângerânde din țara lor.

Așa că, după mai rău de 3 ani, nu pot decât să repet ce spuneam la televizor în mai 2022: „Așa vom trăi niște ani de-acum înainte, cu război lângă noi – om vedea unde se va mai extinde – și cu consecințele lui, care ne vor izbi”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult