„Îți dai seama? Oamenii ăștia sunt nebuni, au ieșit în stradă fără să aibă pe nimeni în spate!...”. Asta spunea, în noiembrie 1987, o persoană culturală care încerca să mimeze disidența, având un spate bine dezvoltat, ca și alții de felul ăsta – relații la ambasade (Olanda, cu precădere, dar și Rusia), în aparatul ceaușist de nivel înalt, turnătorie la Securitate în paralel cu disidența, cunoscuți și promovați la postul de radio „Europa liberă” – și făcând, oricum, pași în față mici și laterali... Nebunii erau muncitorii și studenții brașoveni.
Citește
mai mult