Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Concluzie surprinzătoare a unui studiu: peste două treimi dintre companiile românești nu sunt hotărâte să acceseze facilitățile fiscale. Care sunt motivele

 companie - Foto: Gorodenkoff Productions/ Sciencephoto / Profimedia)

Foto: Gorodenkoff Productions/ Sciencephoto / Profimedia) 

Cel mai recent studiu derulat de EY România pe tema accesării stimulentelor fiscale de către companiile din România relevă o serie de aspecte interesante și cel puțin o situație surprinzătoare: peste două treimi dintre companiile românești intervievate (69%) au declarat că nu sunt hotărâte să acceseze aceste oportunităţi.

Scopul studiului a fost nu doar acela de a avea o analiză obiectivă a acestei chestiuni, ci și de a identifica principalele probleme pe care le au companiile atunci când decid să utilizeze facilitățile oferite de statul român. Deși aceste facilități, dacă sunt adoptate, ar putea stimula activitatea economică și le-ar aduce avantaje competitive într-un context în care competitivitatea și eforturile de menținere pe piață sunt din ce în ce mai mari, companiile românești nu sunt încă foarte deschise în a accesa facilitățile fiscale prevăzute în legislație, comparativ cu firmele din Polonia sau Ungaria, de exemplu. Totuși, există speranțe că situaţia se va îmbunătăți, mai ales datorită faptului că există o serie de proceduri disponibile.

Pentru a vedea care sunt cauzele pentru care companiile românești sunt reticente în accesarea beneficiilor fiscale și accesul la sursele de finanțare, acestea au fost invitate să aprecieze cât de facil consideră acest proces.  

Aproape jumătate dintre companii (42%) au indicat că este necesar să prioritizeze obligațiile fiscale comparativ cu alte inițiative, în timp ce pentru 37% dintre respondenţi accesarea surselor de finanțare este ușoară, având lichidități care să acopere obligațiile datorate. Peste o cincime (21%) dintre participanții la sondaj au apreciat că acest demers este unul dificil, chiar „o mare provocare”.

Majoritatea companiilor participante la sondaj (64%) au declarat că sunt familiarizate cu beneficiile fiscale disponibile, ceea ce este îmbucurător. Cu toate acestea, peste o treime dintre companii (36%) au afirmat că nu sunt informate cu privire la aceste beneficii fiscale, ceea ce denotă faptul că există încă oportunităţi de a identifica avantaje ce pot reduce povara fiscală.

Conform rezultatelor studiului, cele mai accesate beneficii au fost, în ordine: reducerea impozitului pe profit în baza OUG 153 pentru societățile capitalizate (indicat de 36% dintre respondenți), beneficiile salariale cu tratament fiscal preferențial (33%) și scutirea de impozit a profitului reinvestit (32%). Au urmat, cu procente între 26% și 3%, alte facilități, precum: plata TVA la import prin taxare inversă, ajustarea TVA pentru creanțe neîncasate, amortizarea accelerată, grupul de TVA, obținerea de sume suplimentare de la buget, facilități fiscale pentru angajați, deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, Stock Option Plan (SOP), consolidarea fiscală în sfera impozitului pe profit, accelerarea recuperării sumelor din FNUASS, ajustarea TVA aferentă taxei claw-back.

Deși, începând cu luna ianuarie 2025, facilitățile fiscale au fost semnificativ reduse la nivelul angajaților, observăm un interes crescut al contribuabililor să-și mențină angajații motivați prin accesarea facilităților existente, respectiv cele pentru cercetare-dezvoltare și Stock Option Plan. În mod specific, angajatorii din domeniul IT sunt atenți la cum pot să facă tranziția către aplicarea facilităților din zona de cercetare-dezvoltare, pentru a diminua impactul eliminării facilității fiscale pentru angajați.

Latura surprinzătoare pe care o relevă această întrebare este ponderea celor care au indicat faptul că nu aveau cunoștință, dar sunt interesați de accesarea beneficiilor: 29% dintre intervievați, la care se adaugă încă 3% care au spus clar că nu au accesat și nici nu sunt interesați de beneficiile fiscale.

Ce ați dori să obțineți prin accesarea unui beneficiu fiscal?” a fost întrebarea la care aproape aproape trei sferturi (73%) dintre respondenți au declarat că vizează motivarea și reținerea angajaților în companie, următoarele obiective vizate fiind, în ordine, scăderea impactului taxelor și impozitelor şi îmbunătăţirea fluxului de numerar, cu 66% dintre răspunsuri, îmbunătățirea indicatorilor financiari – 58% și dobândă pentru sumele primite cu întârziere – 36%.

Surprinzător însă, majoritatea respondenților (69%) au menţionat că sunt indecişi în privința accesării stimulentelor fiscale, în timp ce 7% dintre respondenți au răspuns cu un „nu” categoric, deci nu vor accesa aceste beneficii.

Rezultatele studiului arată că mai mult de jumătate (55%) dintre respondenţi nu au avut dificultăți în accesarea beneficiilor fiscale pentru care au aplicat. Totuși, 35% consideră că prevederile legislative sunt neclare, existând şi companii încă neîncrezătoare în condițiile cerute de legislație pentru a apela la beneficiile fiscale (8%).

Sperăm că reticența companiilor de a accesa stimulentele fiscale din România va dispărea în timp și situația se va îmbunătăți, mai ales în sfera aplicării facilității de cercetare-dezvoltare, unde există la acest moment o procedură clară disponibilă și chiar în prezent se lucrează inclusiv la armonizarea mecanismului de acordare a facilității pentru a fi în linie cu reglementările impozitului minim global - pilon II. Acest aspect arată că autoritățile fiscale doresc încurajarea și susținerea activităților de cercetare-dezvoltare.

Pentru companiile care au declarat că au accesat beneficii, întrebarea a fost pentru ce beneficiu au optat cel puțin o dată, cele mai multe răspunsuri, peste o treime din total (33%), îndreptându-se spre „Beneficii salariale cu tratament fiscal preferințial”, apoi „Facilități fiscale pentru angajați”, cu 11% dintre răspunsuri, și varianta „Stock Option Plan (SOP)”, cu 10%.

Se observă și un interes crescut pentru aplicarea facilităţilor din sfera de cercetare-dezvoltare, unde aproximativ 26%​ dintre companiile intervievate au declarat că doresc și intenționează să o aplice, ceea ce era de aşteptat având în vedere contextul actual unde nu mai există facilităţile din zona de IT pentru angajaţi.

Facilitățile fiscale nu sunt doar utile, ci și generatoare de avantaje competitive, iar România se află pe un trend ascendent în domeniul facilităților fiscale și al finanțării nerambursabile. Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare pot reduce povara fiscală și pot sprijini investițiile în inovare. Este esențial ca firmele să exploreze aceste facilități pentru a maximiza beneficiile fiscale și a rămâne competitive.

Concluziile studiului EY România arată că, deși facilitățile fiscale oferite de statul român pot stimula activitatea economică și pot aduce avantaje competitive, companiile românești nu sunt încă foarte deschise în a le accesa. Principalul motiv pentru reticența companiilor este şi percepția că accesarea facilităţilor fiscale sau a surselor de finanțare este dificilă. Totuși, există speranțe că situația se va îmbunătăți, mai ales datorită procedurilor care sunt disponibile chiar dacă nu într-o formă perfectă. Este esențial ca firmele să exploreze facilitățile fiscale disponibile pentru a maximiza beneficiile și a rămâne competitive.

Au contribuit:

Teona Braia, Manager, Departamentul Impozite Directe, EY România

Crina Onuț, Manager, People Advisory Services Tax, EY România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • .
    • Like 0


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult