În ziua aia făcusem „tot ce trebuia”: muncă, sarcini/task-uri, mi-am respectat toate angajamentele personale și profesionale, practic toate problemele zilei au fost închise cu succes. Și în final, o senzație pe care o recunoșteam de ani: “Ok… și acum ce mai fac?” Pentru că, într-un moment de sinceritate și onestitate, am adus în conștient ceea ce deja știam de ceva timp dar nu aveam curaj să o pun în cuvinte: “gata” nu prea există. “Gata” e doar o pauză mică între taskuri de rezolvat. foto: Profimedia

Noi, ca adulți, avem uneori impresia că adolescenții de astăzi sunt fundamental diferiți de cum am fost noi în acea etapă a vieții. În realitate, preocupările de bază ale adolescenței au rămas aceleași: identitatea – cine sunt eu și cum sunt eu în ochii celorlalți? – și sensul – încotro mă îndrept, ce pot și ce îmi doresc să devin? foto Profimedia

Puțini oameni vin la terapie spunând direct: „Am o problemă cu social media”. În schimb, apar alte formulări: „Nu mai pot să mă concentrez.” „Simt că mintea mea e mereu obosită.” „Parcă nu mai am răbdare cu nimic.” „Sunt anxios fără să am un motiv clar.” Iar undeva, aproape inevitabil, în povestea lor zilnică apare și telefonul. Mult timp petrecut cu ochii în ecran. Mult scrolling. Mult conținut consumat fără pauză.

Uniunea Europeană și India anunță că au ajuns la un acord comercial cuprinzător, iar momentul nu este deloc întâmplător. Ambele puteri se confruntă cu un peisaj comercial din ce în ce mai instabil, determinat în mare parte de politicile Statelor Unite. Pactul reprezintă o un pas strategic spre „independența europeană” și extinderea pieței indiene.

Este posibil ca de-a lungul lui 2026 să vedem noi praguri de dorințe împlinite cu ajutorul AI, dorințe donquijotești la care oamenii au visat de mult timp: probleme nerezolvate în matematică, educație cu adevărat personalizată, descoperiri în dezvoltarea de medicamente și design de proteine, și multe altele.

Deficitul pe 2025 este mai mare decât cel prognozat (7% din PIB), în condițiile creșterii masive a taxelor, ceea ce demonstrează cât de fals a fost întocmit bugetul la începutul anului. foto: Profimedia

În caz că v-a scăpat, reiau: „Piatra de temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord”.

Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este valabilă și în ceea ce privește dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului și de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesați îi prezintă versiuni alternative ale realității, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Astăzi, mai mult decât oricând, avem nevoie de lideri care să nu se teamă să apere principiile democratice care ne-au oferit cea mai bună perioadă din istoria modernă. Avem nevoie de instituții care să nu uite că sunt în slujba oamenilor și de comunități care să nu lase pe nimeni în urmă. Și, mai ales, avem nevoie de fiecare dintre noi. Pentru că drepturile omului nu mai sunt apărate doar de tratate internaționale, cum credeam până de curând, ci, pentru a continua să fie respectate, au nevoie sa fie susținute de fiecare dintre noi.

Când primești o întrebare despre comunism, nu ar trebui să stai pe gânduri. Rămâne cea mai mare eroare intelectuală. Nu a fost niciodată aplicat incomplet sau greșit. Sau până la capăt. Niciodată un om nou nu va face totul până la capăt, perfect. Nu va putea aduce lumina promisă. Nu există nimic științific în el, nimic teoretic.