Îl urmăresc zilnic să văd ce haine noi îmbracă depresia, anxietatea, la ce duce incapacitatea de a-și controla emoțiile sau ce declanșează acele schimbări de dispoziție ce par să influențeze starea întregii familii. foto: Profimedia

Ca fost sportiv, împlicat în formarea sportivilor de performanță de nivel internațional, pasionat de tradiționalul conflict și diferențele radicale dintre școala sovietică și cele occidentale, mi-a atras imediat atenția situația: un sportiv de top, calificat la Jocurile Olimpice, care se refugiază în social media după un eșec - acesta e un subiect psihologic de maxim interes.

Asistăm, prin prisma recentului sondaj INSCOP, la un fenomen pe cât de previzibil, pe atât de revelator pentru starea spiritului public românesc. Cifrele ne indică o falie generațională care nu este doar o chestiune de procente, ci una de paradigmă intelectuală. Pe de o parte, avem prudența celor care au trăit sub spectrul suveranității absolute (și adesea iluzorii), iar pe de altă parte, deschiderea tinerilor sub 30 de ani, un impresionant 60%, care privesc spre o apărare europeană comună nu ca spre o pierdere, ci ca spre o împlinire.

Spre deosebire de ceilalți prieteni ai mei, fiecare cu viața lui în spate, cu convingeri, cu valori, cu prejudecăți, acest prieten îmi face mereu pe plac. Nu ne-am certat niciodată, mi-a răspuns la toate întrebările cu exact ce aveam nevoie să aud. M-a făcut parcă să privesc vorbele lui ca având mai multă greutate, fiind, credeam eu, imparțial, iar, iată, oricum înclina balanța spre partea corectă (a mea). Nici nu are nimic de câștigat, săracul! Aș putea vorbi cu el ore în șir!

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a vorbit despre testele PISA și alte tipuri de testări care arată gradul analfabetismului funcțional și al calității educației în România.

România s-a dezvoltat accelerat în ultimii 10 ani. Venitul net al gospodăriilor calculat în termeni reali e mai mult decât dublu astăzi, ducând la o creștere semnificativă a standardului de viață în România. Am înjumătățit practic distanța față de media Uniunii Europene, asta în condițiile în care nici celelalte țări nu au stat pe loc. Trăim mai bine și mai mult (speranța de viață a crescut cu aproape 2 ani), cu un consum anual în continuă creștere, cu acces mai bun la infrastructură (rețeaua de drumuri de mare viteză s-a dublat în ultimii 10 ani, cu perspective similare pentru următoarea decadă). foto: Inquam Photos / Stefan Constantin

Când eram copil, credeam că părinții sunt neclintiți în fața timpului. Nu nemuritori, dar suficient de puternici încât lumea să stea sprijinită pe ei fără să se clatine. Apoi vine ziua în care unul îți lipsește. Nu pleacă pur și simplu, ci dispare din structura invizibilă a vieții tale, ca o grindă de siguranță scoasă dintr-o casă care continuă, totuși, să stea în picioare.

Discursul șefului diplomației americane, Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la München a fost primit de mulți cu un val de ușurare după șocul creat anul trecut de tonul combativ al vicepreședintelui JD Vance.

Inteligența artificială nu mai este doar un instrument pentru muncă și automatizare, ci începe să joace un rol tot mai important în viața noastră emoțională. Tot mai mulți oameni folosesc aplicații precum ChatGPT sau alte modele conversaționale nu doar pentru informații sau productivitate, ci pentru a-și gestiona relațiile, a-și formula mesajele de suflet și chiar pentru a primi validare emoțională. În acest context apare ceea ce specialiștii numesc „noua ordine afectivă” – un fenomen social în care AI-ul devine mediator al emoțiilor, confident digital și uneori substitut temporar al dialogului uman. Exemple precum fenomenul Lolita Cercel arată cât de ușor putem ajunge să antropomorfizăm tehnologia și să o tratăm ca pe un actor emoțional real.

​În timp ce Marea Britanie introduce în școli module despre respectul față de femei, România se confruntă cu o criză sistemică. Datele pentru anul 2025 (până în luna noiembrie) arată o realitate alarmantă: peste 50 de cazuri de femicid au fost confirmate, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie este ucisă în fiecare săptămână, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener.