Speculația are și o conotație negativă. A vinde la supra-preț. Atâta timp însă cât poți să vinzi și găsești cumpărător la prețul la care vinzi, indiferent la cât ai cumpărat inițial ceea ce vinzi, nu există supra-preț. Există preț și... atât. Ideea de supra-preț presupune o judecată de valoare în plus care nu se poate face din afara jocului, din afara tranzacției. Prețul la care se vând și se cumpără active este prețul corect. Imperfect, dar corect. El nu este niciodată ”prea mare”, ”prea mic”, ”nesimțit”, ”nedrept”, ”injust”, ”incorect”. Este preț și este imbibat de foarte multă informație utilă pentru toți participanții la piață. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

M-am gândit recent la profesorii din sate. Și mi s-a făcut gol în stomac. E clar că sănătatea psihică a lor reprezintă o componentă indispensabilă a sistemului educațional, dar observ cum este adesea neglijată, mai ales în mediul rural. În aceste zone, nu doar că se confruntă cu dificultăți profesionale specifice, dar și cu un context social și economic care adesea le afectează starea de bine, familia, viața în general. Articolul de față a apărut ca o revoltă față de situația lor, el explorează principalele provocări ale sănătății psihice a acestora și oferă sugestii pentru îmbunătățirea situației, dar nu le luați drept icoane, ele sunt redate obiectiv, după ce am cercetat terenul, dar sunt pătrunse de experiențele personale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Foto: Getty Images

Astfel de comportamente, din partea colegilor sau grupului de copii de la locul de joacă, dacă sunt repetate pe o perioadă mai lungă, pot avea efecte dramatice asupra victimelor: apare anxietatea, evitarea, tendinţa de a refuza mersul la şcoală, pot apare tulburări de alimentaţie, tulburări ale somnului, depresia şi – în cazuri extreme – se poate ajunge pȃnă la tendinţe suicidare. foto: Sergiy Artsaba / Panthermedia / Profimedia

Prima dată am mers la București prin ‘68, sau ’69. Aveam trei sau patru ani. Auzisem de București de pe la televizor și radio. Habar n-aveam ce era exact. Știam că mergem la Nașu’. Nașul de cununie al părinților mei care se mutase acolo. Și pe care nu mi-l aminteam. Îl văzusem prin pozele de la botezul meu și de la nunta părinților mei. Clar, abia așteptam să-l văd.

Începând cu 26 decembrie 2024, o nouă lege (Legea nr. 317/2024 care modifică și completează OUG nr. 28/1999 și articolul 319 din Codul fiscal) stabilește că bonurile fiscale nu mai sunt comunicate (imprimate sau înmânate în funcție de formatul lor) pentru încasările realizate cu carduri bancare, decât la solicitarea expresă a clienților. Foto Profimedia

Să nu căutăm măreția în vremurile grele de dinainte de 1989. Trăim cea mai prosperă perioadă economică din istoria României! (Foto: Profimedia Images)

Sunt demult istorie orele irosite stând pe loc în trafic, în șiruri nesfârșite de șoferi agresivi, când simțeam, la propriu, cum viața se scurge fără niciun sens. La țară stai pe loc doar dacă vrei să te odihnești sau să te bucuri de natură. În maximum jumătate de oră ajungem într-unul dintre cele mai frumoase orașe din România, Brașov, mult mai repede decât ne lua, adeseori, să traversăm Bucureștiul.

„Epoca de aur” ctitorită de Ceaușescu prin investiții fără număr a provocat în perioada 1975-1990, culmea, o scădere economică constantă în termeni relativi față de țările mai dezvoltate din Europa. (Foto: Profimedia Images)

Ceea ce vedeţi este o fotografie de calitate destul de slabă, realizată cu un telefon nu prea performant, printr-un geam de autobuz nu tocmai curat. Dar…