Și toate funcționau cel puțin ok. Adică indiferent de locul din care porneai în viață, aveai șanse rezonabile să urci pe scara socială și să-ți depășești condiția.

Cine se oprește primul cedează totul. De aceea, nimeni nu se oprește.

De la nașterea principatelor și până azi, România a fost tot timpul un safe haven al Balcanilor (și ulterior, dar cu o intensitate mai redusă, și al Levantului) - și casă bună pentru toți cei care au visat la - și au luptat pentru - emanciparea popoarelor lor din regiune.

Spania a fost cea mai bună echipă de la acest Campionat Mondial, chiar dacă Franța, Argentina, Portugalia, Anglia sau Norvegia au avut jucători geniali.

În ultimele 12 luni, inspectorii fiscali au analizat tranzacții intra-grup de peste 199 de miliarde de lei și au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 de milioane de lei. Din această sumă, peste 386 de milioane de lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate (46%, respectiv 179 de milioane de lei) provine din ajustările de prețuri de transfer. Foto: Getty Images

Testele grilă, cu răspunsuri multiple sau alegere simplă, sunt extrem de populare în evaluarea modernă, datorită eficienței lor: pot fi corectate rapid, automatizat, și permit verificarea unui volum mare de informație într-un timp scurt. Cu toate acestea, ele au limite majore și pot deveni instrumente contraproductive, dacă sunt folosite exclusiv sau în domenii nepotrivite.

Messi nu mai joacă în Europa. Și asta e o mare palmă pe care o primește fotbalul de pe bătrânul continent. Câți n-au spus că a plecat în America în vacanță? Că MLS e liga de pensionare. Între timp, pensionarul le predă fotbal celor care se cred în centrul universului. Foto: Profimedia

Aceasta este dovada și da, într-o epocă în care AI-ul îți produce instant orice întâlnire istorică, această fotografie este, în mod surprinzător, REALĂ!

Nu există meserie perfectă și niciodată nu are relevanță să le comparăm (apropo de "unii muncesc și în weekend" sau "merg pe șantier"). Dacă îmi doream să muncesc pe șantier, nu terminam facultăți și mastere.

Nu știu exact când mi-am dat seama de asta. Probabil undeva între o masă luată într-un loc în care nimeni nu se grăbea, o stradă pe care oamenii păreau să meargă mai încet decât eram eu obișnuit și momentul în care am realizat că mă enervez, în tăcere, pentru că lucrurile nu se întâmplau „cum trebuie”. Doar că acel „cum trebuie” era, de fapt, „cum știu eu”.