Dacă vreți să înțelegeți mai bine lumea din care vin, dacă vreți să înțelegeți ce înseamnă să fii rom într-o istorie care nu te-a vrut, dacă vreți să simțiți vocea unui om care a trăit totul pe pielea lui, citiți „Primăvara la Bug”.
În ultimii ani am călătorit mai mult și m-am surprins observând familiile din aeroporturi, restaurante sau de pe străzile orașelor turistice. foto: Profimedia
La masa românilor noștri, danturile acoperite de mâncare mestecă în timp ce vorbesc cu decibeli care acoperă toate mesele din jur. Zici că sunt crocodili cu poșete și maiouri. foto: Profimedia
Educaţia „tradiţională” din Romȃnia prea puţin se preocupă de a-i învăţa pe copii să-şi recunoască propriile emoţii. Hai să ne uităm la limbaj: în romȃnă „am emoţii” înseamnă de fapt o stare de frică sau îngrijorare referitoare la o anumită situaţie. Cu alte cuvinte tot spectrul emoţional este redus la frică. Alte emoţii … prea rar sunt recunoscute, numite, deşi există nu doar furia sau fericirea, ci şi a fi înduioșat, a fi senin, a fi sceptic, a fi intimidat, a fi copleșit, a fi amuzat, etc. foto: Profimedia
Rezultatele sunt îngrijorătoare: din cei peste 16.000 de elevi evaluați, reiese că lipsa mișcării și obiceiurile posturale greșite rămân principalele riscuri pentru sănătatea copiilor.
O să vă descriu o situaţie pe care probabil o cunoaşteţi, fie din povestirile celorlalţi fie aţi trăit-o chiar dvs: cineva întȃlneşte o altă persoană, există atracţie romantică iar cei doi intră într-o relaţie de cuplu. Pȃnă aici nimic deosebit, dar iată că unul dintre cei doi parteneri manifestă un interes şi o angajare nu doar foarte rapidă ci şi extrem de intensă: la doar cȃteva săptămȃni după ce s-au cunoscut cei doi începe să vorbească despre a se muta împreună, căsătorie, copii, planuri de a-şi cumpăra o casă, şi aşa mai departe. Celălalt partener este uimit, încȃntat de „seriozitatea” cu care porneşte relaţia, dar … după un timp destul de scurt apare o dezangajare, o evitare fără explicaţii şi în final partenerul care părea cel mai decis în construcţia unui viitor împreună dispare, fără explicaţii. foto: Profimedia
În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.
Ca președinte al Federației Române de Go, întâlnesc frecvent acest lucru în competiții. Nu de puține ori, copii de 15-16 ani înving jucători care practică Go de douăzeci sau chiar treizeci de ani. La prima vedere pare un paradox, dar în realitate există o explicație relativ simplă. Foto Profimedia