Vă propunem o schimbare de perspectivă, ce ar putea să vă remodeleze spațiul de locuit. Ce-ar fi dacă am privi balconul după aceleași reguli după care amenajăm livingul, dormitorul sau bucătăria? Prima întrebare este simplă, dar provocatoare: ce destinație îi dăm balconului? Poate fi locul cafelei de dimineață, colțul în care citim, spațiul în care lucrăm câteva ore cu laptopul sau micul nostru living de vară, unde stăm seara cu prietenii.

Evaluarea începe cu mult înainte ca profesorul să deschidă catalogul. Începe atunci când își dă seama că elevul încă nu stăpânește fracțiile, când observă că, de data asta, chiar a înțeles acordul dintre subiect și predicat sau când vede că un copil care, acum două luni, nu ridica niciodată mâna, începe să prindă curaj. În toate momentele acestea profesorul evaluează. Adună dovezi, înțelege unde este copilul și încearcă să afle ce îl poate ajuta să meargă mai departe.

Între timp, hai să derulăm caseta până în vara anului '99. Y2K bătea la uşă, umbla vorba că pe 5 mai 2000 vine Sfârşitul Lumii, iar profesorul Vergil Hâncu făcea, pe la televizor, predicţii sumbre cu privire la cutremure. Eu eram un ţânc de 6 ani, cu ceva plete, şi deşi nu începeam şcoala decât un an mai târziu, eram destul de atent la ce se întâmpla în jurul meu şi destul de conectat la cotidian.

Prin anii 80, pionieri fiind, eram educați cum să economisim pentru ca țara să reușească să facă plata datoriei extreme. Nu știam noi de “datoria externă”, dar “nu precupețeam niciun efort pentru bunăstarea țării”, așa cum eram îndrumați.

Ne-au întrebat cum vrem friptura – eu am zis „medium”, iar soțul meu a cerut „medium – rare”.

Înainte de a începe, țin să scriu că nu cred absolut deloc în generalizări ca „românii sunt, norvegienii nu sunt”, etc. Cu bune și cu rele, suntem cum suntem, indiferent de țara unde ne-am născut. foto: Profimedia

Eu știu că nu am timp infinit. Și de aceea îmi tot număr zilele și lucrurile din viața mea. Și am acum niște mici grămezi de zile care contează și care îmi fac viața mai frumoasă

Pe noptiera mea stau, de trei luni, aceleași două cărți. Nu le-am terminat. Nu e că nu mi-au plăcut, una e extraordinară, știu asta pentru că am citit primele cincizeci de pagini de trei ori, la anumite intervale, de fiecare dată pierzând firul și reluând de la capăt. Pe cealaltă am abandonat-o după un capitol, nu din plictiseală, ci pentru că telefonul a vibrat, am citit mesajul și m-am apucat de altceva.

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de Indiferent de vârstă sau de poziția managerială. foto Getty Images

Nu toată lumea va ieși bine din această situație. Jucătorii care au cumpărat ediții în cutie și le-au revândut pe OLX sau eBay la 70–80% din preț pierd posibilitatea de a recupera o parte importantă din suma plătită. La rândul lor, colecționarii pierd un artefact fizic, iar magazinele independente de jocuri își pierd rațiunea de a exista. Cu alte cuvinte, piața secundară, acel mecanism informal care, timp de decenii, a democratizat accesul la un hobby costisitor, încetează să mai existe. foto: Profimedia