Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum au reușit șefii instituțiilor publice din România să dinamiteze în 3 zile încrederea în sistemul de pensii Pilon II, clădită în 2 decenii. Întrebarea este cine plătește

Alexandru Petrescu

Reacțiile fierbinți de vineri și de peste week-end-ul trecut legate de proiectul de lege privind plățile sumelor din Pilonul II au provocat replici violente (foto: Conferinta de presa organizata la finalul sedintei de guvern avand ca subiect modificarea adusa legii pilonului II de pensii, in Bucuresti, 8 august 2025. Inquam Photos / Octav Ganea. Șeful ASF explicând involuntar, prin gesturi, cât de mică va fi pensia lunară din Pilonul II după noua legislație).

Asupra contestatarilor care au atras atenția că totul a fost realizat netransparent și că urgența în adoptarea legislației nu are sens, s-au abătut jigniri din partea experților în finanțe personale, pensii, ”coach”, traineri, guru și așa mai departe. 

Oricât ar nega autoritățile și cei interesați de adoptarea legii, percepția a fost una extrem de proastă. După ani la rând de campanii în care s-a comunicat că banii vor fi plătiți pensionarilor așa cum decid ei (sumă integrală sau tranșe lunare pe o perioadă determinată), regulile de schimbă, iar ASF și Guvernul par să dorească o temporizare a plăților. 

Există nenumărate exemple de state care achită integral genul acesta de contribuții (deși conceptul tipurilor de cumulări nu este perfect identic), există state care au decis să impoziteze descurajant de mult retragerea sumelor într-o singură plată, există state care oferă posibilitatea unui procent și apoi a plăților lunare. Fiecare țară are specificul ei legal, de terminologie, de obiceiuri, de populație, demografie, nivel al educației financiare și așa mai departe. 

Modul în care s-a încercat trecerea legii prin Guvern în drumul ei spre Parlament și comunicarea de după au fost cel puțin catastrofale. Iar consecințele sunt cu mult mai grave decât cred oficialii

S-a încercat (și se încearcă) acreditarea ideii că Pilonul II este pensie de stat și că ar trebui să funcționeze ca o pensie de stat, deci plățile se fac exact cum dorește statul (fără consultări, fără dezbatere, fără explicații e niciun fel). La impuse, că noi, vulgul, suntem prea analfabeți ca să înțelegem ceva. Foarte puțini știau că legislația a rămas necompletată (aproape 2 decenii), și mai puțini cunoșteau că se lucrează la proiect.

Succint, firul evenimentelor: 

Joi seară se află (pe surse) că pe masa Guvernului Bolojan va fi o legislație care schimbă din temelii funcționarea plăților din Pilonul II.

Vineri, după ce modificările au fost atât de prost primite, Guvernul amână discuția pe proiect și o scoate de pe ordinea de zi.

În week-end, iese inadecvatul domn șef de la ASF (ca să ne exprimăm elegant)- Alexandru Petrescu- care ne ceartă pe un ton superior, arțăgos, că așa trebuie, că e la impuse, că trebuie să ne păzească de banii noștri din Pilonul II, pe toți de la cap la coadă, că nu am ști ce să facem cu o sumă relativ mare primită dintr-o dată și am cumpăra toți acadele sau yacht-uri sau am sparge-o la păcănele. 

O atitudine jignitoare, care a iritat și mai mult oameni din toate categoriile și pentru care acest domn ar trebui să plătească cu funcția.

Această poziție a fost întărită consistent de „influencers” și experți în zona de educație financiară cu interese în industrie, care ne învață împotriva voinței noastre cum să cheltuim banii, de la înălțimea majestății lor, pe timpul și nervii lor. Confruntați cu reacții virulente venite de la cititori, unii ne anunță că renunță să ne mai predea nouă tainele, dar îi vor învăța pe copiii noștri. 

Cu asemenea strategii didactice, Doamne feri, nu aș vrea să primească copiii mei lecții de la ei. 

* Despre ASF- da, e acea instituție care se bucură de simpatia și încrederea oamenilor, care și-a dat prime colosale ca să vegheze la faliment pe bandă rulantă în piața de RCA. Șefii ei ne ceartă pe noi azi că nu înțelegem cum e cu Pilonul II.

Duminică seară a iese premierul Ilie Bolojan, cel inflexibil, care ne anunță sec că e nevoie de lege, dând vina, bărbătește, ca toți bărbații de stat ai României, pe OECD (noua sperietoare după UE, NATO FMI, Banca Mondială etc), cică așa ne impun cei de acolo. A speculat pe ideea că generațiile de decreței riscă să destabilizeze sistemul și de aici și nevoia stringentă. „S-au luat zece ani de zile, în aşa fel încât să se acopere durata de viaţă medie în România. Şi acesta este calculul care a stat la baza acestei propuneri, în aşa fel încât să nu existe (...) o situaţie din care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie creşte de la an la an, pentru că intrăm generaţia celor care am fost născuţi în anii '65-'75, deci o perioadă cu număr mare de naşteri în România, cu un vârf de naşteri, pe fondul unor tensiuni, al unor dezinformări, să nu ne trezim cu nişte retrageri bruşte, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”, a explicat, la Antena 3 CNN, Ilie Bolojan, conform Agerpres.

Luni la prima oră, șeful A.P.A.P.R., reputatul Radu Crăciun, iese în fața presei și aflăm că instituția a lucrat de 3 ani la lege (nu știam), dar că sistemul e perfect lichid și azi și mâine și peste 10 ani, că nu vede o problemă (deci îl contrazice pe premier). „Este discrepanţă mare între volumul contribuţiilor şi cel al pensiilor. Sigur, se va mai schimba. Dar intrările de bani vor fi suficiente pentru a face plăţile chiar şi în acel vârf de plată. Posibil ca valoarea activelor să se plafoneze, pentru că intrările vor egala plăţile, dar nu se pune problema de a rămâne fără bani”, a mai explicat Crăciun, adăugând că, potrivit estimărilor, vârful de plată va fi în 15 ani.

Pe internet, pe rețelele sociale, diferiți inși le explică oamenilor pe la comentarii că Pilonul II nu e pensie privată și nici nu a fost gândită ca pensie privată. Asta deși chiar pe website-ul A.P.A.P.R. și ASF, Pilonul II este „pensie privată” (vezi screenshot):


În week-end, iese UDMR și ne spune, prin liderul lor, foarte tranșant, că nu va fi niciodată de acord cu o asemenea lege. „Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii! Pensia privată este economisirea cetățeanului – de aceea doar el poate decide cum dispune de suma depusă. Nici Guvernul, nici instituțiile statului nu pot stabili reguli în această privință”, a scris președintele UDMR pe pagina sa de Facebook (deci dinspre UDMR, aceeași percepție, că vorbi despre bani proprietate privată, că Pilonul II e pensie privată).

Luni, vine liderul PSD, Sorin Grindeanu, care spune că actuala lege nu are ok-ul social democraților și că în forma de acum e de discutat și dezbătut.

Marți organizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, o conferință de presă despre inflație și aduce câteva idei legate de Pilonul II și noua lege. Este un om trecut prin viață, elegant în exprimare. Nu jignește pe nimeni, spune că plățile eșalonate lunare sunt o practică cu care el e de acord, nu-i face pe oameni nici analfabeți, nici proști, nici lacomi, nici jucători la păcănele. Și că să nu confundăm conturile de economii cu banii economisiți și investiți prin Pilonul II, nu se confiscă nimic. Dar spune explicit că ASF trebuie să comunice consistent și așezat pe subiect.

Organizațiile celor care au contribuit la sistemele de pensii, asociațiile de pensionari și viitori pensionari ies pe rând și spun că nici nu au fost consultate și că nici interesele oamenilor nu sunt cu adevărat apărate și nici nu au fost reprezentate la discuții.

Așa cum spuneam, ZF deschide miercuri dimineață cu un articol în care pune multe semne de întrebare legate de cum anume vor fi aceste pensii plătite, cum s-a ajuns la respectivele sume, pe ce se bazează și așa mai departe (aveți articolul aici).

Sunt mai multe concluzii de tras, dar principalele trei sunt că:

- acest proiect a fost realizat în mare tăcere/ în secret, departe de ochii celor care au contribuit la Pilonul II (nu știm de ce, nu ne-a explicat nimeni asta);

- acest proiect a fost realizat cu mare întârziere (nu știm de ce, sunt 17 ani pentru partea de legislație privind plățile- întrebarea este cine plătește pentru acest gol în legislație);

- comunicarea a fost catastrofală- de la introducerea pe tăcute pe masa Guvernului a proiectului, până la ieșirile neinspirate cu mesaje care se bat cap în cap.

Șeful A.P.A.P.R spunea luni că industria că se confruntă cu multe cereri de plată într-o singură tranșă a celor deja ieșiți la pensie care optaseră pentru plată lunară. 

Acesta este doar unul din primele efecte ale bâlbelor de neadmis pe un subiect atât de sensibil.

În amatorismul și indolența celor care ocupă funcțiile în instituțiile publice din România, aceștia nu și-au dat seama care este vectorul principal al industriilor bancare, de pensii și asigurări: încrederea. Iar ei au reușit să o dinamiteze în aceste zile.

Alt scandal, câinii latră, caravana trece. Bineînțeles că nimeni nu-și asumă nimic, nici politicienii, nici guvernul, nici coaliția, nici șeful ASF, care ar fi trebuit demis pe loc sau împins să-și dea demisia.

Foarte important- celor care ne indică doct că pentru acoperirea bolilor grave la bătrânețe există instrumentul asigurării private de sănătate, (că deh, banii de pensie nu sunt pentru sănătate), lucrurile stau de fapt altfel:

1. Proiectul legii acoperă situațiile excepționale (deci nu vei sta cu suta de mii în conturi și vei muri fără citostatice pe un pat mizerabil de spital din România, probabil că vei pute extrage pensia integral și dispune de cel mai bun tratament);

2. Încercați să vă faceți asigurare medicală decentă, care să acopere riscurile aduse de afecțiunile vârstei (AVC, infarct, cancere, diabet, transplant etc). Când găsiți un produs pe care un om cu câteva mii de lei pe lună și-l permite, să-l faceți public. Iar aceasta nu este o critică la adresa industriei, ci e vorba de a fi cu picioarele pe pământ și de a înțelege cum funcționează- cu cât riscul crește, cu probabilitatea ca evenimentul asigurat să se producă e mai mare, cu atât primele sunt tot mai scumpe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Borfașul nu renunță la ideea de a fura pensiile...
    https://m.digi24.ro/stiri/economie/bolojan-proiectul-privind-pilonul-ii-nu-e-abandonat-asf-l-a-trimis-pur-si-simplu-in-guvern-si-ne-am-trezit-cu-el-pe-ordinea-de-zi-3370895
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Problema e mai adâncă, nu doar încrederea în sistemul de pensii private au reușit s-o dinamiteze, au ridicat semne de întrebare asupra TUTUROR componentelor sistemului financiar, am auzit zilele astea replici "dacă fac asta cu pensiile, ce îi împiedică s-o facă și cu depozitele și conturile din bănci?"
    Prima reacție a fost să râd. După care mi-am amintit de Grecia...
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult