Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Kovesi, după decizia CEDO: Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani

Laura Codruța Kovesi-

Fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kovesi spune, într-o declarație transmisă G4Media, că decizia CEDO care condamnă statul român în procesul intentat după ce a fost revocată în urma unei decizii CCR „consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri”.

„Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că a existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională.

Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-șef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare”, spune Laura Codruța Kovesi.

Fosta șefă DNA adaugă că speră ca această hotărâre „să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani” și ca această decizie „să dea curaj magistraților români”.

Kovesi mai arată că nu a solicitat despăgubiri bănești din partea statului român deoarece a considerat că o decizie CEDO este suficientă ca remediu și pentru că nu dorea ca o potențială compensație să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult