„Activitatea fizică zilnică și alimentația corectă duc în mod constant la schimbări notabile, dar problema mea este menținerea acestora. Dietele funcționează la început, dar odată ce corpul meu se adaptează, progresul stagnează și apoi mă întorc la punctul de plecare”.
— Raluca S. (testimonial derivat din poveștile mai multor persoane cu obezitate, împărtășite în cadrul interviurilor de cercetare de piață. Numele reale au fost schimbate; pentru păstrarea anonimatului au fost folosite pseudonime. Sursă: Ce este obezitatea și supraponderea| Calculator IMC | Lilly România
Fiecare poveste de viață este diferită, dar multe persoane care trăiesc cu obezitate se confruntă cu provocări similare. Pentru unii oameni, chiar și atunci când respectă strict recomandările privind alimentația și activitatea fizică, menținerea unei scăderi în greutate pe termen lung rămâne dificilă. Deși cei din jur simplifică adesea situația — „mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult” — realitatea este mult mai complexă.
Obezitatea este o boală cronică determinată de o combinație de factori biologici, genetici, de mediu și de stil de viață. Acești factori influențează modul în care răspunde organismul fiecărei persoane la eforturile depuse pentru a slăbi.
Mulți descriu aceeași experiență: pierderea inițială în greutate urmată de revenirea rapidă la valoarea anterioară. Nu este un semn de eșec personal, ci expresia mecanismelor biologice prin care corpul își urmărește constant un anumit nivel energetic. Foamea crescută, încetinirea metabolismului sau oboseala accentuată sunt răspunsuri naturale ale organismului atunci când percepe o schimbare importantă a greutății.
Unii oameni descoperă că organismul lor este mult mai sensibil la restricțiile alimentare, ceea ce complică nu doar procesul de slăbire, ci mai ales menținerea rezultatelor. În același timp, mediul înconjurător — ritmul rapid al vieții, accesul limitat la alimentele potrivite , stresul constant — poate influența în mod major comportamentul alimentar și capacitatea de a susține schimbări pe termen lung.
Pentru mulți, această realitate duce la un ciclu emoțional bine cunoscut: speranță, efort, rezultate temporare, apoi descurajare. Peste toate, se adaugă presiunea socială și stigmatizarea — adesea mai greu de dus decât boala în sine. Judecățile externe ignoră complexitatea obezității și pun povara exclusiv pe individ, deși știința arată clar că nu este vorba despre lipsă de voință, ci despre o afecțiune medicală cu multiple determinante.
Recunoașterea acestei complexități este un pas esențial. Atunci când înțelegem că obezitatea este o boală cronică, putem privi lucrurile cu mai multă empatie și realism. Sprijinul specializat devine important, iar o discuție cu un medic sau un dietetician poate ajuta la conturarea unui plan adaptat ritmului biologic, istoricului medical, obiceiurilor de zi cu zi și mediului în care trăiește fiecare persoană.
A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci o etapă firească în abordarea unei probleme complexe care afectează milioane de oameni — inclusiv pe cei care nu par, la exterior, să ducă astfel de lupte.
„Sunt îngrijorat pentru sănătatea mea, din cauza greutății. Încerc să trăiesc mai sănătos, dar adesea mă simt blocat - riscurile potențiale pentru viitorul meu mă îngrijorează”.
Răzvan D. (Testimonial, Sursă: Conștientizarea obezității ca boală | Lilly România)
Pentru Răzvan și pentru mulți alții, descoperirea că obezitatea este o boală cronică — influențată de factori genetici, biologici, de mediu, culturali și sociali — a reprezentat un moment de cotitură. Nu este vorba despre „vină”, ci despre o afecțiune reală care poate necesita sprijin medical și un plan personalizat.
Obezitatea – mai mult decât o cifră pe cântar
Obezitatea nu este un semn de slăbiciune, lipsă de ambiție sau „neatenție”. Nu reflectă valoarea unei persoane și nu spune nimic despre capacitatea ei de a avea o viață activă și împlinită.
Poate apărea ca rezultat al unei combinații complexe de factori: genetică, alimentație, mediu, stil de viață, ritm de lucru, acces la alegeri sănătoase, cultură sau context social. Mulți oameni care trăiesc cu obezitate au încercat numeroase metode de scădere în greutate. Deși uneori rezultatele apar, nu întotdeauna se mențin.
Acest lucru nu se întâmplă din lipsă de efort, ci dintr-un motiv biologic: atunci când începi să slăbești, organismul poate reacționa prin creșterea senzației de foame, scăderea sațietății și modificarea metabolismului. Corpul percepe scăderea în greutate ca pe o „amenințare” și încearcă să revină la nivelul anterior. Așa apar ciclurile repetate de slăbire–îngrășare.
Rolul indicelui de masă corporală (IMC)
Indicele de masă corporală (IMC) este un instrument simplu care raportează greutatea la înălțime și oferă o imagine generală asupra riscurilor legate de greutate. Indicele de Masă Corporală, adică un raport dintre greutate (kg) și înălțime (m) la pătrat, ne arată fiecăruia în parte unde ne situăm pe această scară; sunt patru categorii pe care el le poate indica, ideal fiind să ne menținem în zona de normoponderabilitate.
Conform clasificării actuale:
• sub 18,49 – subponderal
• 18,5 – 24,9 – greutate sănătoasă
• 25,0 – 29,9 – supraponderal
• ≥ 30,0 – obezitate
sursă: Ce este obezitatea și supraponderea| Calculator IMC | Lilly România
IMC nu spune întreaga poveste, dar este un punct de plecare util. Medicii pot evalua și alți parametri, precum raportul talie–înălțime sau impactul asupra calității vieții.
Potrivit World Obesity Atlas 2025, se estimează că în 2030 aproximativ 10,89 milioane de adulți din România vor avea un IMC ridicat. Raportul Romanian Society for Metabolic Surgery arată că doar 4 din 10 persoane de peste 10 ani au o greutate considerată sănătoasă. Aceste date nu sunt menite să alarmeze, ci să evidențieze importanța discutării problemei fără stigmat și fără judecată.
Cum se simte, de fapt, să trăiești cu obezitate
Pentru mulți, lupta nu se vede doar în numere. Se vede în stările zilnice, în dificultatea de a menține efortul, în reacțiile corpului la schimbare.
„Indiferent cât de mult țin dietă și fac mișcare, corpul meu nu poate menține scăderea în greutate. E frustrant când depun același efort ca alții, dar pentru mine nu se schimbă nimic. Nu este doar despre a mânca mai puțin”.
— Ionuț A. (Testimonial, Sursă: Scăderea în greutate: stilul de viață și managementul obezității | Lilly România)
„Am scăzut în greutate doar pentru a crește din nou, chiar și atunci când am depus efort. E frustrant când rezultatele nu se văd și sfârșesc prin a mă simți descurajată. Corpul meu pare să se împotrivească schimbării, iar uneori dieta mă face să mă lupt și mai mult. Poate că nu pot face asta singură”.
— Alexandra R. (Testimonial, Sursă: Scăderea în greutate: stilul de viață și managementul obezității | Lilly România)
Tot mai multe persoane descriu aceeași realitate: dificultatea nu vine doar din schimbările necesare, ci din felul în care corpul răspunde la ele. Este o luptă invizibilă, dar reală.
Pentru alții, impactul emoțional poate fi la fel de intens precum cel fizic. Nu doar efortul în sine e dificil, ci și sentimentul că trebuie să demonstrezi constant că „încerci”, ca și cum valoarea personală ar depinde de un număr de pe cântar. În timp, acest lucru poate eroda încrederea, poate accentua anxietatea și poate crea o relație tensionată cu propriul corp.
Peste 200 de complicații asociate - de ce e important să acționăm la timp
O greutate mai mare decât intervalul recomandat poate fi asociată cu peste 200 de complicații cronice: diabet zaharat, boli cardiovasculare, afecțiuni articulare, probleme respiratorii și afectarea sănătății mintale. Nu înseamnă că vor apărea în mod obligatoriu, însă riscul crește, de aceea consultul medical devine esențial.
Rolul medicului: un pas esențial în gestionarea unei boli cronice
Nu există o soluție universală. Pentru unii, schimbările în stilul de viață sunt suficiente, pentru alții este nevoie de intervenții suplimentare. Ceea ce funcționează este un plan personalizat, creat împreună cu un medic.
Pe lângă evaluările medicale, medicul poate identifica factori invizibili, precum tulburările hormonale, inflamația cronică sau impactul anumitor medicamente. Un plan bine construit ține cont de context, nu doar de cifre.
A solicita ajutor înseamnă asumare, nu renunțare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Apoi urmează sedentarismul. La muncă, acasă, deplasările exclusiv cu automobilu.
Pentru a "merge la sală" îți trebuie 2 lucruri: timp și bani. Puțini sunt cei ce și le permit. Mersul pe bicicletă este un risc în București. Știți foarte bine de ce, nu mai dezvolt. Gimnastica acasă? Da asta ar fi o soluție dar îți trebuie timp și ambiție.