Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Parașuții liberali

Cristian Tudor Popescu---

Președintele Iohannis tace. Și-a aruncat paltonul pe capota PNL și tace majestuos, în vreme ce coaliția se rupe în figuri din cauza lui. De ce? Pentru că e sub Trufia Sa să-și țină paltonul pe braț, adică să iasă și să spună că vrea la Senat. Dacă PSD, exploatând momentul, nu-i punea piedică, și legea lui ar fi fost votată, Iohannis ieșea și declara că, deși este istovit de munca pentru țară, va candida în urma rugăminților fierbinți ale membrilor PNL.

Adică, după ce s-a băgat în seamă pe la toate clanțele Americii și Europei, refuzatul la export jignește o țară care l-a ales de două ori. E ca și cum, întrucât n-a reușit să-și facă actele cu o străineză de lux, ginerică Iohannis îi face încă o dată onoarea amărăștencei ăsteia de Românica. 

Iar N. Ciucă arată ce înseamnă să fii o nulitate parașutată în toate funcțiile de către Iohannis, care acum îl folosește pe șeful PNL ca parașut pentru aterizare lină dincolo de Cotroceni.

La final de mandate, se dovedește, prin hotărârea definitivă a Înaltei Curți, că numitul Klaus Iohannis, pe toată perioada cât a fost șeful statului român, s-a folosit de terțe persoane care au întocmit acte false de moștenire pentru a nu restitui, ani în șir, zisului stat suma de 300.000 euro, încasată fără drept de șuțul de stat Iohannis din chirii. Este încă un rău din seria neagră pe care așa-zisul „neamț” îl face României – poate nu ultimul, mai are aproape 3 luni în funcție.

Acum, mai rămâne ca Ciucă să facă chetă la liberali pentru a-i plăti datoria lui Iohannis.

Oricine va fi președintele României după 8 decembrie, românii nu vor mai investi în el atâta speranță cât și-au pus în Iohannis. Poate că e mai bine, așa vor fi mai puțin răniți de inevitabilele și cruntele decepții care îi așteaptă.

Între timp, bolnavii de cancer la plămâni, veniți și de la sute de kilometri la Institutul Oncologic București pentru tratament, sunt trimiși să moară acasă deoarece nu mai sunt medicamente, oamenii își plâng casele și pe cei morți în inundații, viitura vine pe Dunăre, iar Ucraina suflă tot mai greu sub loviturile hoardelor Rusiei... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult