La sfârșitul lunii septembrie 2025, la baza militară din Quantico, a avut loc o reuniune neobișnuită – fără precedent în ultimii ani. Sute de generali și amirali americani au fost convocați de președintele Donald Trump și de Secretarul pentru Apărare, Pete Hegseth. Evenimentul a fost prezentat drept o reafirmare a „valorilor fundamentale ale armatei americane” și o promovare a noii titulaturi a Pentagonului, redenumit prin ordin executiv în Departamentul de Război. Totuși, tonul și mesajele transmise au stârnit îngrijorări serioase privind subordonarea instituțională și direcția politică a armatei.
În discursul său, Hegseth a anunțat un set de zece directive menite să „restaureze standardele de excelență” și să pună capăt așa-numitului „război cultural din armată”. El a cerut „revenirea la disciplina de luptă”, „eliminarea programelor de diversitate și gen” și „încetarea războiului împotriva războinicilor”. Deși renunțarea la standarde diferite de fitness și competență de luptă pentru femeile și bărbații din unitățile combatante e greu de contraargumentat, retorica generală amintește de documentul Project 2025, promovat de think tank-urile conservatoare apropiate Casei Albe, care propune o reorganizare radicală a administrației federale și o „repolitizare” a instituțiilor sub control executiv.
Noua doctrină – rezumată în deviza „Train and Maintain” – pune accentul pe pregătire fizică, disciplină și obediență. „Soldații trebuie să fie pregătiți să intimideze, să demoralizeze, să vâneze și să ucidă inamicii”, a spus Hegseth, promițând o revenire la ethosul „războinicului adevărat”. Viziunea este una nostalgic-militaristă, inspirată mai degrabă din Războiul din Golf al anilor ’90 decât din realitățile conflictelor actuale – hibride, deteritorializate și asimetrice.
Ceea ce i-a îngrijorat pe mulți observatori nu a fost doar tonul, ci și apelul la loialitate personală. „Toți servim la plăcerea președintelui. În fiecare zi a vieții noastre”, a declarat Hegseth, într-un pasaj care a provocat neliniște în rândul ofițerilor și analiștilor militari. El a acuzat anumite segmente ale corpului ofițeresc că ar fi fost „slabe și conduse de lideri politici nechibzuiți”, referindu-se la fosta administrație Biden – un mesaj care poate descuraja disidența principială și poate consolida loialitatea față de lider, nu față de Constituție.
foto: Profimedia
Totodată, discursul a ignorat complet dimensiunea umană, intelectuală și post-militară a carierei de soldat. Definirea militarilor exclusiv prin capacitatea lor de a lupta, fără a le asigura sprijin psihologic, educațional sau profesional în timpul şi după încheierea serviciului, este o abordare învechită. O armată modernă are nevoie nu doar de excelență în luptă, ci și de excelență în judecată. În plus, rata afecțiunilor mintale și a sinuciderilor în rândul veteranilor americani este semnificativ mai mare decât în rândul civililor, ceea ce a dus la scăderea apetitului tinerilor pentru înrolare.
La același eveniment, președintele Trump a ridicat miza discursului, declarând că armata americană trebuie „să fie pregătită să lupte împotriva dușmanului din interior”, cu referire la mișcările de protest din numeroase orașe americane. Le-a spus ofițerilor că sunt liberi să aplaude sau să părăsească sala dacă nu sunt de acord, dar a adăugat, pe un ton ambiguu: „Cine pleacă își încheie cariera.”
În Statele Unite, declarațiile au generat o reacție moderată, limitată în principal la mediile militare și de analiză politică. Însă, pentru țările care au cunoscut momente în care foști lideri au scos armata în stradă, un asemenea mesaj este un semnal de alarmă timpuriu.
Istoria recentă oferă avertismente clare. În Irak, în 1988, forțele lui Saddam Hussein au folosit arme chimice împotriva kurzilor, omorând mii de civili. În 2011, Muammar Gaddafi a jurat că îi va vâna pe protestatari „stradă cu stradă, casă cu casă, centimetru cu centimetru”. Iar în România, memoria tancurilor pe străzile Bucureștiului din decembrie 1989 rămâne vie.
Totuși, Trump nu caută să devină un nou Ceaușescu, Saddam sau Gaddafi. Inspirat mai degrabă din modele latino-americane, ambiția sa pare diferită: să devină un „dictator cool”, în stilul președintelui Nayib Bukele din El Salvador – un lider care a folosit armata pentru a „curăța” străzile de traficanți de droguri care terorizau populația, dar care, între timp, a subordonat justiția, a intimidat presa independentă și a modificat Constituția pentru a-și asigura realegerea nelimitată.
În 2022, de exemplu, Bukele a declarat stare de urgență din cauza violenței generate de bande, pe care a folosit-o apoi pentru a militariza poliția și închisorile, a instrumentaliza sistemul judiciar și a încarcera zeci de mii de persoane, multe fără niciun proces. Situații similare, de fuziune între forțele armate și poliție, au fost observate în Mexic și, mai recent, în Ecuador, pe fondul violenței cauzate de traficul de droguri.
Speculator politic abil, Trump a lansat deja tema celui de-al treilea mandat, revenind periodic asupra subiectului pentru a testa reacția publicului. Întrebarea care se ridică acum nu este doar dacă ar încerca să obțină un nou mandat – ci dacă, până la finalul celui actual, va reuși să reformeze armata astfel încât aceasta să rămână tăcută în cazul în care ar cere unul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.