După ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, Europa s-a văzut confruntată cu noi întrebări privind relațiile transatlantice și impactul politicilor sale asupra economiei globale. „Ce va face Trump” este întrebarea celor care conduc Uniune Europeană, Însă întrebarea crucială pentru Europa este: Ce va face Europa? Foto: Alex Brandon/ AP/ Profimedia

„China are degetul pe trăgaci, pentru că dacă vinde o mare parte din obligațiunile americane deținute, instantaneu dobânzile din SUA o să crească nepermis de mult și afectează direct economia americană”.

Țara care a fost ”făcută și crescută” de imigranți a ales un președinte care i-a numit pe imigranți cancerul societății, care ”ne alterează genele”, în cel mai pur și dur limbaj fascist. Foto: Alamy/ Profimedia

Denumirea “dictator” nu mai stârneşte de ceva vreme oprobriul public. E de mirare? Cred că nu, iar istoria ne dă nenumărate exemple. Cât urau la început romanii autoritarismele şi cât de simplu le-a fost unor “cezari” veniţi după o perioadă de prosperitate şi “uitare” a abuzurilor anterioare să îşi impună voinţa în mod discreţionar. Augustus voia să pară un umil principe în vreme ce contemporanii îi ridicau altare şi-i aduceau jertfe ca unui zeu. Foto: AA/ABACA/ Abaca Press/ Profimedia

De foarte mulți ani, mare parte din retorica nedemocratică din lume se poartă în jurul cuvântului „libertate”, a relativizării lui până la răstălmăcirea totală a sensului. Pentru că libertatea este grea. Libertatea înseamnă dreptul meu de a face ce vreau, atâta vreme cât nu încalc drepturile celuilalt. Miza este ciuntirea semnificației până când devine acceptabil să spui doar atât: libertatea înseamnă dreptul meu de a face ce vreau. Foto: Sonia Moskowitz Gordon/ Zuma Press/ Profimedia

Am așteptat toată noaptea rezultatele alegerilor din SUA. Am sperat să iasă Kamala Harris, pentru un viitor al lumii mai sigur și mai predictibil, pentru continuarea pe aceeași linie a politicii externe, dar mai ales pentru că am crezut că România are mai multă siguranță prin continuarea politicii susținerii necondiționate a NATO de către SUA. foto Antoine Martin / Sipa Press / Profimedia

Puterea Americii nu a constat în focoase nucleare, în forța industrială sau în miliardele de pe Wall Street, ci în primul rând în capacitatea de a fascina și de a inspira miliarde de oameni. Visul american n-a fost niciodată un paradis fiscal. Odată cu a doua venire a lui Donald Trump, lumea liberă se va trezi dramatic la o nouă realitate. (Foto: Profimedia Images)

„Din oamenii aceia care îl aleg pe Trump, mulți au aceleași fantasmagorii ca el în privința migranților, de exemplu. Trump doar le folosește vocabularul, dar există, probabil, în America și o mare insatisfacție în multe domenii. Trebuie avut grijă de acest lucru și trebuie încercat să se remedieze această situație, pentru că altfel numărul celor nesatisfăcuți va crește și mai mult și va veni următorul Trump”, spune scriitorul Cătălin Dorian Florescu.

Pariul lui Elon Musk pe candidatura lui Donald Trump pare a fi unul dintre cele mai riscante pe care acesta le face în cariera sa. Miza este mare pentru Tesla, SpaceX și X, care ar putea beneficia de accelerarea unor inițiative sub administrația Trump dar, în cazul unui eșec, fondatorul Tesla ar rămâne atât fără susținerea politică pentru proiecte, cât și cu imaginea asocierii politice care i-ar putea înlătura clienții democrați, Foto: Jen Golbeck/ SOPA Images/ Shutters/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

Candidatul republican la funcția de vicepreședinte al SUA, J.D. Vance, a declarat joi, într-un interviu pentru presa americană, că planul lui Donald Trump de a pune capăt războiului pornit de rusia în Ucraina ar putea include, printre altele, crearea unei zone demilitarizate speciale între Ucraina și Rusia. Potrivit Washington Post, Vance a mai spus că o „înțelegere de pace” ar putea implica interzicerea Ucrainei de a adera la NATO. Foto: Profimedia Images