În timp ce toți ochii sunt îndreptați înspre scandalul din USR și declarațiile foarte dubioase ale fostului premier care se cere președinte, deși la un moment dat avea toată țara răsculată cu plăcuța suedeză la purtător, adevărata problemă rămâne cumva în umbra dezbaterilor publice. Foto: Profimedia

Claudiu Târziu, cofondator al AUR, a anunțat că pleacă din partid, acuzând o transformare a formațiunii într-un „partid al lui George Simion”. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Între timp, am șters și eu videoclipurile de pe pagina mea de YouTube, însă acestea au rămas disponibile în multe alte locuri pe internet. Foto: Inquam Photos / Saul Pop

Lavinia Șandru ne demonstrează că drumul spre mântuire trece prin trapeza mănăstirii. Smerită, dar nu pe stomacul gol, candidata a ales să-și manifeste evlavia în fața unui borș de post și a unei tocane monahale. Întâlnirea cu pelerinii și călugării a fost, desigur, o experiență „binecuvântată”, mai ales când e încadrată de un unghi bun de poză și un mesaj generos pe Facebook. Căci, se știe, lumina credinței strălucește cel mai bine prin lentila camerei foto. foto Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru

În România anului 2025, pe scena politică apare un nou soi de ales. Nu alesul lui Dumnezeu, ci alesul propriului popor – dar nu orice popor, ci unul care și-l dorește pe George Simion drept profet, tribun și mântuitor. El nu doar că se crede special, dar și electoratul său îl privește ca pe o revelație. Cine sunt experții, intelectualii, oamenii cu diplome și gândire critică? Niște „probleme”. El este răspunsul. Eminescu spunea: „Eu sunt un geniu, tu o problemă”. Simion nu mai are nevoie de opoziție: el e pur și simplu un geniu. Iar geniul nu se argumentează, el doar există. foto:: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, un tânăr lider suveranist, pe nume George, care visa la o Românie mare și la o nuntă și mai mare. Și cum nimic nu se face fără sprijinul celor înstăriți și darnici, în povestea lui a apărut un latifundiar vestit, pe numele lui Gigi Becali. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Pe vremuri, un om trebuia să scrie măcar o carte pentru a fi numit scriitor. Acum, pare suficient să îți treci titulatura pe Facebook. George Simion, liderul suveranismului autohton, și-a asumat acest statut cu demnitate, ridicându-se astfel deasupra politicii și intrând în panteonul literelor. foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă de BEC, în timp ce George Simion merge mai departe, așteptând ca demersul de a fi prezidențiabil să-i fie validat de CCR. Lucrurile par, pentru privitorul obiectiv, destul de confuze, de fapt. Căci, avem de pe o parte, candidatura respinsă de BEC a Dianei Șoșoacă, fundamentată, la fel ca și în cazul Georgescu, pe o decizie anterioară a CCR și, pe de altă parte, o candidatură care a trecut de verificarea BEC, cea a lui George Simion, care nu mai departe de o săptămână ne spunea că judecătorii de la BEC ar trebui ”jupuiți de vii în piața publică”.

„Noi, ca tineri, vom continua această mişcare suveranistă cu acceptul domnului Călin Georgescu.” foto Profimedia

Invitat prin telefon la postul Realitatea TV, George Simion a ținut să clarifice faptul că nu-l mai interesează prezidențialele și a doua oară și susține că decizia ar fi la Călin Georgescu. Care tocmai anunțase cu câteva minute mai devreme că își îndeamnă susținătorii să se orienteze de acum înainte în funcție de propria lor conștiință.