„- Puteți să veniți cu televiziunea, eu nu vă mai primesc!” Bătrânețea în ghips și sufletul spitalului
În noaptea aia, acum două luni, bântuind pe holurile spitalului, am trăit câteva revelații. (Foto: Guliver Getty Images)
Citește mai mult
„Spășită, Somitatea se uita la mine încurcată: - Ați avut dreptate, acum ce facem?” Tata a suferit ca un câine cu piciorul rupt în spital, în timp ce-i spuneau că „nu e nevoie de radiografie, durerea e de la cap”
În România, dacă nu ai relații, sau noroc, nu sunt locuri nici ca să mori decent. (Foto: Guliver Getty Images)
„Noi nu cerem măriri de salarii, ba am veni și cu bani de acasă...” Am 25 de ani de experiență în meseria de pacient
Simptomele bolii de care suferim se țin scai de noi întreaga zi, ba nu se lasă duse nici noaptea, așa ca norma noastră de lucru e chiar mai mare decât a oricărui alt angajat, așadar nu se poate spune că nu avem vechime în „câmpul muncii”. (Foto Inquam Photos/ George Călin)
Citește mai mult5 ani de viață într-un dosar medical cu șină: ce am învățat la finalul unui drum de pacient „profesionist” în România
Am rămas în mână, în final, cu un dosar medical pe care ni l-am alcătuit singuri. Am început, acum 5 ani, cu câteva foițe de plastic, subțiri, crezând că ele vor cuprinde tot ce aveam de primit. (Inquam Photos/ George Călin)
Citește mai mult