Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Nu ne triplați TVA-ul la carte, cărțile nu sunt produse cosmetice!” Strigătul lucid al unui editor către un stat care nu înțelege cultura

cărti - femeie

foto:  imageBROKER / Profimedia

Așteptările mele (ca editor de carte) de la acest guvern – și în general de la toate – în materie de cultură sunt aproape egale cu zero. Și nu cresc nici în ce privește educația, când se pare că în fruntea Ministerului Educației stă cineva cu minte de inginer. Cum să le explici unor astfel de oameni că etalonul de aur al gândirii lor – „legile pieței” – nu se poate aplica la cultură la fel cum o faci în fabrici și uzine sau la drumuri și poduri? Cu ce ecuație economică cuantifici de exemplu valoarea unei cărți, a unui concert, a unui spectacol de teatru, dincolo de prețul ei sau al biletului de intrare? Cum măsori „științific” satisfacția interioară a lecturii unei cărți? Sau cum să-i faci să înțeleagă pe politicieni că activitatea creatoare nu poate urma programul corporatist 9-17, cu pauză de masă la 13? 

Cultura a fost întotdeauna susținută, ajunge să ne gândim numai la faptul că nenumărate realizări arhitecturale sau artistice la care căscăm ochii când ne plimbăm prin lume au fost făcute la comanda regilor, prinților, aristocraților, a celor înstăriți, cu alte cuvinte, că, deh, trebuia și artistul să mănânce o pâine. Așa că, repet, așteptările mele sunt zero! Îmi doresc însă enorm ca în celelalte domenii să se schimbe lucrurile, pentru că, dacă vom avea economie, ca efect secundar vom avea și cultură, chiar dacă nu făcută de stat. Cultura nu se poate face oricum într-o țară în care oamenii trăiesc numai ca să-și plătească facturile și taxele. Dacă sunt bani, oamenii cumpără și cărți sau merg la teatru, din inerție. Este atât de simplu. În rest, îmi doresc ca statul să nu strice și mai mult în cultură decât a făcut-o. 

Pe de altă parte, mă amuză când îmi aduc aminte cum mulți dintre oamenii de cultură care îl adoră acum pe Ilie Bolojan, în urmă cu cinci ani, când, în calitate de președinte al Consiliului județean Bihor, acesta anula personalitatea juridică a revistei „Familia”, integrând-o sub umbrela Bibliotecii județene, totodată restructurând alte instituții de cultură, făceau petiții și îl condamnau vehement pentru modul în care „distruge cultura”. Că există căpușe în instituțiile de cultură? Desigur, e plin de ele, motiv pentru care nu mai cred în cultura de stat. Lăsați-ne însă măcar să existăm noi, ăștia care mai facem ceva fără să vă cerem nimic! Dacă tot nu ne puteți da un brânci prin politici reale de susținere și de încurajare a consumului de cultură de calitate, măcar nu triplați TVA-ul la carte, ca și cum am vinde produse cosmetice și am deveni brusc nesimțit de avuți! O fi și cultura „de frumusețe”, dar e o frumusețe care nu durează 24 de ore și care nu ține doar de individ, ci de societate în întregul ei, și nu doar de estetic, ci mai ales de etic, acest bine comun atât de prețios, pe care alegerile recente ne-au arătat cât de iute îl putem pierde, sub avalanșa de manipulare și, apropo, in-cultură. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu cred că mărimea TVA ului la carte contează, mai ales când e vorba de proză memorialistică cu autori din politică, de poezie premiată la Botoșani în numele lui Eminescu și al corectitudinii politice, de orice carte de gastronomie, de știință, de cultură muzicală, de carte destinată comercializării în general, dar mai ales de manuale școlare, cărți de sănătate, ediții princeps religioase... Cartea este importantă prin conținut și atât!
    • Like 0
  • Eu, cu mintea mea de inginer, o să cumpăr cărți și dacă TVA-ul acestora va ajunge 21%.
    S-au dus vremurile în care lectura era o preocupare principală a celor mulți. În ziua de azi lectura este o activitate rezervată unei minorități, dispusă la sacrificii pentru o lectură bună (și când spun sacrificii, mă refer atât la bani cât mai ales la timp). Asta îmi aduce aminte de o istorioară în care Eminescu, ajuns sufleur la Teatrul Național, primește 50 de lei de la directorul teatrului ca să-și schimbe hainele ponosite și ghetele rupte, cu unele noi. Reîntors la teatru, e întrebat de ghete și haine iar el arată operele complete ale lui Goethe şi Heine: “Astea sunt!”.
    • Like 0
  • mg check icon
    .."Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica.."

    Păi era mai bine cu TVA majorat la 21%, așa cum au propus USR și UDMR ?
    Dl.Năsui, ofticat și pentru că n-a fost nominalizat iarăși la Economie, a refuzat să voteze guvernul Bolojan, părăsind sala.. "După mine potopul"..

    Să fie oare doar o coincidență, că imediat s-au activat propagandiștii USR din online și de la televiziunile aservite ?
    Același june dă lecții de economie pe la B1Tv, fiind totuși mult prea optimist în privința expertizei conferite de niscai diplome obținute pe bani mulți, căștigați ușor..

    Același domn a pus gând rău și "celor 174 de academii, institute, oficii, staţiuni, agenţii de cercetare", pe care onor familia sa nu pare dispusă să dea doi bani.. La fel ca și pentru cultura a cărei soartă o deplângeți aici.

    Altfel stă treaba cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Portul Constanța și Salrom. Adică cele mai profitabile companii ale statului.
    Dl.Năsui a propus, ca șef al grupului de negociere USR, listarea și vanzarea acestor companii strategice. Curat murdar.. Qui prodest ?

    Iar misiunea domnului Bolojan devine și mai grea în condițiile în care grupuri de interese finanțează (generos, se pare..) o campanie de denigrare și demonizare care picură zilnic otrava neîncrederii..
    Oare-am uitat cum a crescut AUR ?
    • Like 1
  • A spune "...când se pare că în fruntea Ministerului Educației stă cineva cu minte de inginer" este o jignire la adresa acestei profesii. Sa stiti ca inginerii citesc peste medie in tara asta. Inginerii sunt cei care fac lucrurile sa existe si sa mearga pe planeta Pamant, inclusiv masinile de facut hartie, de tiparit, de facut cerneala, rafturile pe care stau cartile in librarie sau in biblioteca, etc.
    Sau, ca sa-l citez pe I.G.Duca, "Ei, inginerii, sunt cei care pregatesc vremurile de azi si de maine".
    • Like 5
  • RazvanP check icon
    Toată lumea urlă că vrea "egalitate", până când sunt puși în situația de a-și pierde privilegiile...
    TVA - ul STANDARD afectează vânzările? Ghinion, ați ajuns la fel ca celelalte ramuri ale economiei, să fiți nevoiți să vă bazați pe CALITATE pentru a vinde. Nasol, dar c'est la vie. Idem pentru "horeca" and co, de multă vreme s-au obișnuit cu tot felul de "derogări", "vouchere", tratament preferențial, nu mai este bună economia LIBERĂ?
    • Like 1
    • @ RazvanP
      cate carti ati citit in ultimul an? si ce fel de carti? cum ati ajuns sa emiteti o asemenea perla de intelepciune?
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult