Perioada aceasta a alegerilor m-a trimis către anul 1996, mai exact 17 noiembrie 1996 când a fost al doilea tur de alegeri prezidențiale dintre Ion Iliescu și Emil Constantinescu, care s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea.

Știu că azi e ziua în care ar trebui să vorbim mai mult de Nicușor Dan, devenit și oficial președintele României, dar eu sunt nevoia să scriu câteva cuvinte despre Ilie Bolojan. Pentru că mie Bolojan nu mi-a plăcut deloc înaintea celor 100 de zile de interimat. Și uite că exact Bolojan m-a învățat ceva foarte important în lunile astea.

Pe 18 Aprilie, scriam următoarele: « A anunța că intenționezi să votezi pe cineva nu înseamnă nicidecum, pentru mine, și a-l susține. Adică, nu am de gând să-i fac campanie electorală lui Crin Antonescu, să apar în media și să-l umplu de omagii, să îndemn pe alții să-l voteze – am spus doar că eu îl votez, atât. Mai mult, pentru că nu încetez să fiu gazetar, și nu propagandist al cuiva, îl voi critica pe dl Antonescu dacă spune sau face un lucru cu care nu sunt de acord.

Un singur click greșit. O factură trimisă din neatenție altui client. O listă de adrese de e-mail dezvăluită din lipsă de atenție la câmpul CC. Erori aparent nevinovate, dar care pot costa o companie până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri, conform Regulamentului privind protecția datelor personale (GDPR).

Această întrebare o aud la foarte mulți oameni din jurul meu. Știe matematică, dar în rest nimic, adaugă cu dispreț și eu le spun pe scurt cam ce realizări a avut acest om ca ONG-ist și ca primar al Bucureștiului, chiar dacă nu sunt crezută.

De la contestarea oficială a rezultatului alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, până la tăierea pașapoartelor și buletinelor de vot de către unii reprezentanți ai diasporei românești, și de la acuzațiile lui George Simion potrivit cărora Franța și Republica Moldova ar fi intervenit în procesul electoral din România, toate aceste acțiuni au alimentat un val toxic de ură, neîncredere și suspiciune.

În ultimele săptămâni, am citit și câteva lucruri care m-au făcut să zâmbesc. Foto: Profimedia

Dacă ar fi să sintetizăm originea situației dramatice a deficitelor gemene, aceasta ar fi creșterea accelerată a salariilor și pensiilor, din motive strict electorale pe datorie, într-un cuvânt, wage-led-growth. România s-a împrumutat masiv pentru a susține financiar această ”teorie” care astăzi se dovedește falimentară la propriu. Tot ca urmare a implementării acestei teorii, România nu se mai poate integra total în zona euro în timp ce Bulgaria o va face de la 1 ianuarie. Foto Profimedia

”Ce s-ar întâmpla dacă mi-aș imprima o zvastică pe tricou?” Asta e întrebarea care mă macină de mai bine de șase luni. Foto: Profimedia

Am urmărit cu mare atenție dezbaterile din agitatul mediul politic românesc de anul ăsta. Și mi-aș fi dorit să fac un top al politicienilor preferați, al celor mai simpatici. Însă, de curând, am început să simt un imbold mai natural, și anume să fac unul al celor mai antipatici. Foto: Profimedia