sursa foto: Inquam Photos
Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, jurnalistul economic Cristian Grosu a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.
1. Reforma cu cel mai mare impact în buget este...
Sau ar fi... o reformă în educație. Asta ne-ar pregăti pentru intrarea într-o economie care contează și în care să fim relevanți.
2. PNRR a fost o „pleașcă”?
Da, a fost cu siguranță o pleașcă. Și să știți că n-am avut rezultate chiar rele. Marea problemă este că, după PNRR, nu au rămas reforme autentice, alea pentru care am fost condiționați să primim bani.
Nu, foarte multe chestiuni din așa-numitele reforme și jaloane sunt făcute în mod formal și nu sunt sigur că vor produce rezultate.
3. România a crescut prin consum. Mai poate continua acest model?
Dacă găsește bani, da. Dar mă tem că nu mai găsește bani.
4. O instituție a statului pe care ați desființat-o mâine...
N-aș desființa o instituție anume, că așa sunt foarte multe chestii crescute pe trunchiul administrativ al României. Dar mâine aș face ceea ce ar fi trebuit să fie făcut acum 35 de ani.
Noi funcționăm după România desenată de Ceaușescu. Și lucrul ăsta le convine de mare minune politicienilor din toate partidele. Aș face o reformă administrativă: nu există comună cu mai puțin de 7.000 de locuitori.
Și n-aș lega-o doar de cifra de 7.000. Dacă poți să-ți finanțezi salariile primăriei, personalului din primărie, dacă poți plăti curentul în comună și dacă îți rămân 20% din buget pentru investiții, înseamnă că meriți să exiști.
Dacă nu, nu meriți să exiști. Și aș face lucrul ăsta. Polonezii au făcut așa, în 2 ture au făcut. În 1991 și în 1999. De aia, Polonia - la suprafața și la populația ei - are o treime din numărul de comune ale României.
5. Dacă ați fi ministru al Finanțelor, ce măsură nepopulară ați lua, cu orice risc?
Aici e foarte dificil să pot aprecia. De ce? Pentru că depinde de conjunctură. Acum, de exemplu, lucrurile arată într-un fel. După alegerile din Statele Unite, lucrurile ar putea să se schimbe foarte tare.
Adică dobânzile suverane să crească enorm, indiferent dacă vin la putere democrații - obișnuiți să se împrumute, să cheltuie și așa mai departe; indiferent dacă rămân republicanii - pentru că și ei, doar prin trucuri și prestidigitație, țin lucrurile în acest moment în echilibru.
S-ar putea ca, după alegeri, să nu mai poată și, ca ăla care s-a ținut de o bară 10 ore, să dea drumul. Și nu știm ce va urma.
6. În suveranism, ar trebui să ne temem pentru banii noștri?
Da, cu siguranță. Și știți de ce? În orice exces politic, trebuie să te temi pentru banii tăi. Pentru că un regim politic nu poți să spui: e bun aici și e rău acolo. Sau e previzibil aici și e imprevizibil acolo.
Un regim politic atât de radical e tot timpul imprevizibil. Iar banii fug de incertitudine.
7. Și dacă ajungem la mâna FMI?
Nu cred că vom ajunge acolo. În momentul acesta, noi, făcând parte și din Uniunea Europeană și având totuși o economie mai sofisticată decât acum 15 ani, 20 de ani și fiind și la un pas de a intra în OECD, sunt până la FMI destule instrumente.
Nu mai puțin dureroase, să ne înțelegem, destule instrumente prin care să ne putem asigura finanțarea. Foarte greu, foarte scump, foarte dureros, gajându-ți viitorul.
Fac o paranteză, să ne uităm la Grecia. Câți ani i-a luat Greciei să se reechilibreze? Și nici acum n-au ajuns la bunăstarea de atunci.
8. Cel mai nociv pentru economie premier al României a fost...
Cuplul Ciucă - Ciolacu, pentru că au dezechilibrat totul, absolut totul. Toată lumea spune și se gândește la Viorica Dăncilă. Nici vorbă!
Și Ciucă, și Ciolacu au fost mult nu doar sub Viorica Dăncilă, dar și sub gradul ei de înțelegere.
9. De ce avem prea puține investiții private românești?
Aici e o chestie haide să zic obiectivă. Și are două componente: prima - am crescut greu, noi, ca economie, am intrat în Uniunea Europeană destul de târziu, în așa fel încât anii care au trecut pentru o convergență reală să fi fost suficienți.
Avem niște companii mature deja și încep să investească, dar încă sunt destul de puține.
Iar a doua componentă este - și nu e numai a noastră, ci e a întregii Europe, spre deosebire de Statele Unite ale Americii - faptul că banii românești, banii populației, banii excedentari ai companiilor băltesc.
Nu se duc către investiții de capital care să irige economia. E o chestie de mentalitate și durează ani să o schimbi și pe asta.
10. Mai putem evita o criză?
Cred că da, cred că da. Dacă vor fi menținute echilibrele macro-economice și să nu bruschezi economia care vine din spate.
Dau un simplu exemplu, tâmpit de simplu: uitați-vă că, în ciuda inflației de anul trecut - acum a scăzut ca efect de bază -, Banca Națională nu a crescut dobânda.
Deși ar fi fost primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă sau pe care părea logic să-l facă. N-a crescut dobânda, tocmai pentru a lăsa economia să respire.
Nici nu o poate coborî, pentru că ai lăsa prea mulți bani în piață și ai alimenta inflația. Dar o criză încă poate fi evitată, prin două lucruri: 1. echilibru; și 2. să facă cineva naibii un plan de țară din perspectiva adecvării economice la exact ceea ce spuneam: a doua tranziție a României.
Pentru că asta poate fi o șansă uriașă.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.