Andreea Moldovan, medicul întors de la Geneva, care se luptă cu pandemia la Brașov: „Sunt raportări care se cer de două ori pe zi, de trei ori pe zi, o dată pe zi, în weekend. Un sistem de digitalizare ne-ar ajuta foarte mult”

Când am vorbit cu dr. Andreea Moldovan, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov, numărul de cazuri noi de Covid trecuse de 10.000 într-o zi, iar pentru fiecare pat eliberat, alți pacienți stăteau la coadă, așteptând internarea.

În acea zi, la ea în spital, se aflau doi pacienți tată și fiu. „Tatăl de aproape 70 de ani evoluează foarte bine, fără complicații, în timp ce fiul în vârstă de 39 de ani dezvoltă pneumonie Covid, cu factori inflamatori și procoagulanti, care ne obligă la un cu totul altfel de tratament. În aceeași familie, același virus. Un prieten, sportiv, care merge pe munte cu bicicleta și a făcut anul trecut 1,700 de kilometri, a dezvoltat o pneumonie covid, formă medie, în 3 zile a evoluat de la imagine toracică normală la infiltrate in geam mat”, povestește medicul. Spre deosebire de alte afecțiuni, în care poate da un prognostic, atunci când are în față un pacient cu coronavirus nu îi poate spune cum va evolua boala. „Am observat o evoluție imprevizibilă, aceasta este o boală parșivă, în sensul în care nu poți să spui de la început că pacientul va avea o evoluție sau alta”, explică medicul, care din luna martie trăiește, alături de colegii săi - medici, asistente, infirmiere și brancardieri, într-o stare de alertă permanentă. 

„Spitalul e plin de luni de zile, pacienții sunt grav, mulți sunt în vârstă și imobilizați la pat, cazurile grele ne încarcă și ne solicită foarte mult, e un efort mare. De aceea spun mereu: purtarea unei măști de către populație, în comparație cu echipamentul pe care trebuie să-l poarte o zi întreagă cei care lucrează într-o secție Covid, este un lucru insignifiant. E un sacrificiu pe care cei care nu sunt antrenați direct în lupta cu Covid ar trebui să-l facă, în semn de respect nu doar pentru personalul medical, ci mai ales pentru pacienții care au trecut și pot să treacă prin această situație”

„Dacă ne lamentăm, nu facem decât să ne diminuăm puterea de a lupta”

Într-o țară din care au plecat în ultimii ani 15.000 de medici, cei rămași - de la rezidenți de 20 și ceva de ani, până la medici de peste 60, dau tot ce pot pentru a salva pacienți într-o criză sanitară pentru care nu era nimeni pregătit.

„Au plecat oameni foarte valoroși, au plecat oameni care ar fi trebuit să facă în țară lucruri de bună calitate. Ne-am dori să fim mai mulți acum, dar dacă ne lamentăm nu facem decât să ne diminuăm puterea de luptă. 

În echipa noastră avem două colege care au peste 60 de ani și care, efectiv, fac gărzi cot la cot cu noi, au pacienți si se implică la fel cum lucrează și cei de 30 de ani. Exact ca la o petrecere, nu te necăjești din pricina celor care nu vin, te bucuri de cei care au venit. Cei de 30 de ani, medici specialiști, rezidentele noastre foarte agere, medicii primari cu vârste cuprinse între 40 și 63 de ani sunt acolo, lucrează și nu stau deoparte”, spune directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase.

Bursieră de excelență la Geneva

A absolvit Medicina la Brașov, în 1998, cu media 9,61, iar în anul 2009 a devenit Bursieră de Excelență a Societății Internationale de Boli Infecțioase. A petrecut acolo trei ani, împreună cu familia, timp în care și fiica ei a mers la o școală elvețiană. Perioada de la Geneva avea să își pună amprenta asupra amândurora.

„Ceea ce am învățat și fiica mea și eu a fost să ne lăsăm mintea liberă, să nu o mai încorsetăm. Cred că noi, ca români, suntem prea constrânși în a respecta niște reguli, în a fi prea rigizi în gândire și în comportament, în a fi cu un bun simț care de multe ori frizează naivitatea. La Geneva, am învățat să fim noi înșine, să gândim cu capul nostru și să nu ne fie rușine să punem întrebări, pentru că e mai prostesc să nu întrebi decât să pui o întrebare care pare prostească. Și am învățat să fim independenți din punct de vedere intelectual”, spune Andreea Moldovan. Tot acolo a învățat cum o procedură simplă, precum spălatul pe mâini, se dovedește a fi o metodă extrem de eficientă de control a infecțiilor nosocomiale. „Banalul spălat pe mâini, când trebuie, cu ce trebuie și cum trebuie poate să reducă cu până la 70% incidența infecțiilor nosocomiale”, explică dr. Moldovan.

După stagiul la Geneva s-a întors în țară, împreună cu fostul soț și cu fetița lor. A lucrat mai întâi la un spital privat. Apoi, în luna septembrie 2019, cu o jumătate de an înaintea izbucnirii pandemiei, a ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov. 

„Dacă înainte erau discuții intense cu tăiatul unghiilor sau cu îndepărtarea bijuteriilor de pe mână sau cu igiena corectă, o dată cu pandemia au dispărut toate bijuteriile de pe mâini”

În țară, a inițiat cursuri și instructaje de igiena mâinilor pentru personalul medical, studenți, copii, public larg. Dar criza Covid s-a dovedit un profesor foarte eficient. „Ceea ce ne-a adus pandemia este conștientizarea importanței spălării mâinilor în rândul personalului medical. Mulți nu o făceau când și cum trebuie sau nu o făceau deloc. Această pandemie ne-a arătat cât suntem de vulnerabili și, știind acest lucru, ne-a învățat să ne protejăm. Ce e interesant să vedem este că, dacă înainte erau discuții intense cu tăiatul unghiilor sau cu îndepărtarea bijuteriilor de pe mână sau cu igiena corectă, o dată cu pandemia au dispărut toate bijuteriile de pe mâini”, povestește Andreea Moldovan. Ne arată mâinile ei - cu unghiile tăiate scurt, fără ojă sau inele pe degete.

„O mână care arată așa poate să fie corect dezinfectată și poate să fie sigură pentru pacienți, dar și pentru mine și pentru copilul meu”, subliniază medicul.

Însă se teme că, după ce pandemia se va termina, oamenii vor uita și se vor întoarce din nou la relele obiceiuri.

„Poți să folosești aparate care să ia riscurile de pe umerii personalului și să îl pună pe urmele unui robot pe care poți să îl ștergi ulterior, frumos, cu o lavetă cu dezinfectant”

Tehnologia este eficientă menținerea unei igiene corecte în spital. „Există moduri diferite de a face curățenie. Poți să dai cu mopul sau o poți face automatizat. Există moduri diferite de a supraveghea calitatea curățeniei. Poți să o faci ochiometric sau poți să o faci sistematizat, digitalizat. Poți să folosești aparate care să ia riscurile de pe umerii personalului și să îl pună pe urmele unui robot pe care poți să îl ștergi ulterior, frumos, cu o lavetă cu dezinfectant”.

Metode moderne de monitorizare a curățeniei

Spitalele au astăzi la îndemână soluții simple și ieftine de monitorizare a curățeniei. Una dintre ele este măsurarea cantității de ADN dintr-un loc: mult ADN înseamnă multă murdărie și, chiar dacă nu știi ce agenți patogeni se află acolo, este clar că locul trebuie curățat și dezinfectat. O alta este aplicarea de markeri fluorescenți pe suprafețe și evidențierea lor cu o lanternă cu UV. „Este un lucru care funcționează bine, pentru că dacă cineva te vede cu lanternuța în buzunar și cu markerul se gândește că te duci să pui niște semne și atunci face curățenie”, arată medicul.

„În spital, sunt persoane care nu au vreme să facă altceva decât să completeze tabele. Un sistem de digitalizare ne-ar ajuta foarte mult”

Potrivit Andreei Moldovan, în situația în care resursele umane sunt insuficiente în spital, digitalizarea ar putea duce la eficientizarea activității. În prezent, unitățile sanitare din țară care tratează pacienți COVID trebuie să facă numeroase raportări - la Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Direcția de Sănătate Publică. „Sunt persoane care nu au vreme să facă altceva decât să completeze tabele. Sunt raportări care se cer de două ori pe zi, de trei ori pe zi, o dată pe zi, în weekend. Și, efectiv, suntem sufocați de cererea acestor date, în loc să avem platformă comună de raportare în care să introducem date pentru toată lumea și cei care doresc să scoată ce doresc de acolo. Un sistem de digitalizare ne-ar ajuta foarte mult. Se implementează un sistem de digitalizare pentru corona, în care toți cei implicați în diagnosticare, tratament, anchete epidemiologice, supraveghere a pacienților cu Covid să fie legați la aceeași rețea și să își ia informațiile de acolo. Ceea ce este clar de mare ajutor, pentru că noi încă mai raportăm și cu pixul pe hârtie sau facem tabele pe care le completăm în niște fișiere și le trimitem”, povestește dr. Moldovan.

Cadrele medicale sub 40 de ani din România cred în importanța tehnologiei în sănătate

Un studiu realizat de Phillips în rândul cadrelor medicale cu vârsta sub 40 de ani din 15 țări, arată că, în România, 88% dintre acestea cred că tehnologiile digitale care să gestioneze datele referitoare la sănătate, duc la rezultate mai bune pentru pacienți, procent peste media europeană, care este 78%.Totodată, deschiderea față de folosirea inteligenței artificiale în sănătate este mai mare în rândul personalului medical sub 40 de ani din România, 84% dintre respondenți fiind de părere AI poate oferi instrumente care să îmbunătățească rezultatul pentru pacienți, în comparație cu 58% în Europa. Pe de altă parte, majoritatea cadrelor medicale tinere din România spun că se confruntă cu lipsa datelor digitale referitoare la pacienți - 63%, peste media europeană de 54%.

„Le iubesc pe rezidentele mele, pentru că sunt atât de implicate, de bază, vesele, pentru că tot timpul au tonus și chef de muncă”

Andreea Moldovan lucrează cu medici foarte tineri care îi dau speranță, la fel cum îi dau speranță studenții români, precum fiica ei, care, la 19 ani, studiază la București economia în limbă franceză.

„Le iubesc pe rezidentele mele, pentru că sunt atât de implicate, de bază, vesele, pentru că tot timpul au tonus și chef de muncă. Ieri dimineață, ne schimbam în camera de la subsol pe care o folosim, pentru că am încercat să lăsăm cât mai multe spații libere pentru pacienți. Am mers cu telefonul și am spus: Gata, acum punem muzică și ne schimbăm pe muzică. Și a fost o atmosferă extrem de plăcută, chit că știam cu toții că va fi o zi grea în care vom fi trași în toate părțile. Rezidenții ne ajută să dăm ceasul înapoi cu câțiva ani.

Văd la această generație, la fiica mea și la prietenii ei, dorința de a se implica în activități de voluntariat. Acest lucru arată altruismul generației tinere. Arată că le pasă, că vor să se implice. Sunt pur și simplu bucuroasă de ceea ce văd.”

Un sistem de sănătate performant are în centrul său pacientul și cadrele medicale. Prin ochii lor, calitatea serviciilor se vede cel mai limpede. Așteptările bolnavilor și ale celor care îi îngrijesc pot oferi societății direcțiile corecte de urmat în provocarea de a construi un sistem medical eficient, tehnologizat, cu soluții personalizate pentru pacienți.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Philips și are la bază rezultatele obținute în cel mai recent studiu Future Health Index, care analizează așteptările tinerilor profesioniști din domeniul sănătății, sub 40 de ani. Studiul a fost realizat în 15 țări din întreaga lume, printre care se numără, în premieră, și România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp