Dr. Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Județean Timișoara: În 2020 am atras 62 de milioane de euro. În doi ani spitalul va fi complet digitalizat și va arăta precum cele din filmele americane

Pacienți cu fișe electronice, medici cu tablete, ca în filmele americane, blocuri operatorii digitalizate. Pare de domeniul SF, dar așa ar putea arăta, în doi ani, serviciile de sănătate din cel mai mare spital de stat din vestul țării – Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara.

Unitatea tratează patologii din 7 județe. Un adevărat spital regional, chiar dacă oficial nu se numește așa.

Asist. univ. dr. Raul Pătrașcu (foto), managerul spitalului, are 31 de ani. A venit la conducerea instituției, acum aproape un an, cu planuri mari. De exemplu și-a propus ca spitalul pe care îl conduce să fie primul spital „fără hârtii”.

„Vrem ca totul să fie paperless, toată lumea să aibă semnătură electronică”, spune managerul spitalului, într-un interviu pentru Republica.ro. 

„În alte spitale nu există deloc circuitul documentelor. Aproape niciodată nu știi unde este un document”

De când a preluat interimar conducerea instituției și până acum a semnat 70.000 de acte. „Și a trebuit să nu le semnez ca primarul, pentru că nu știi niciodată”.

Până la sfârșitul anului estimează că va ajunge la 100.000 de acte semnate. Sunt doar cele cu număr de înregistrare. Mai sunt multe altele fără număr de înregistrare.

„Vă dați seama câtă hârtie se pierde, cât se plătește numai pentru printări, pentru copii, cât timp se pierde. Vrem ca totul să fie paperless, toată lumea să aibă semnătură electronică, și asta îmi dă și mie un avantaj. De ce? Pentru că, și asta vă garantez, dacă la mine este puțin eficientizat, în alte spitale nu există deloc circuitul documentelor. Aproape niciodată nu știi unde este un document”, admite managerul spitalului din Timișoara.

Procesul de digitalizare va fi unul amplu, și va cuprinde și secția ATI, blocurile operatorii, farmacia și magazia, adaugă managerul.

62 de milioane de euro atrase în acest an, din care 52 de milioane euro pentru construirea unei noi clădiri

62 de milioane de euro este suma totală pe care conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Timişoara a reușit să o atragă din fonduri europene în acest an.

Din această sumă, 52 de milioane de euro vor fi folosiți pentru construirea, în campusul spitalului, a unei clădiri moderne, cu unitate de primiri urgenţe, terapie intensivă, săli de operaţie şi centru de mari arşi.

Toate la cele mai înalte standarde.

Spitalul a fost declarat recent „Spitalul anului" în România. Premiul a fost acordat de un juriu internaţional, format din specialişti din 12 ţări, în cadrul „Romanian Healthcare Awards", prima şi cea mai amplă competiţie dedicată medicilor, echipelor medicale şi spitalelor din ţară. „Am demonstrat că putem să facem un proiect unic în ţară în valoare de 52 milioane de euro, atât de necesar pentru pacienţii din vestul ţării, proiect care ne-a clasat pe primul loc în faţa a sute de spitale româneşti", afirmă Raul Pătraşcu.

În competiție au fost înscrise unităţi sanitare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.

Managerul spune că inovaţia şi excelenţa în domeniul sănătăţii sunt priorităţile pe care instituţia se bazează pentru a aduce sănătate ca în Occident, la noi acasă.

„Am câștigat distincția Spitalul anului în România datorită felului în care am reușit să ne organizăm în perioada pandemiei și a investițiilor pe care am reușit să le atragem în timp record.

Raul Pătraşcu a locuit şase ani în Statele Unite ale Americii, a studiat medicină preclinică, chimie, biologie şi matematică la colegiul Hamilton și Universitatea Yale. Timp de un an a lucrat pe Wall Street, la un fond de investiţii și consultanță, unde a ajuns să câștige mii de dolari pe lună.

A revenit în ţară pentru a fi alături de familie, după decesul tatălui său și a absolvit cursurile Universităţii de Medicină din Timişoara. La 27 de ani a fost numit consilier pe probleme de sănătate, cu rang de secretar de stat, în Guvernul Cioloş.

Cum ar putea fi folosită tehnologia pentru a transforma serviciile din domeniul sănătății?

O analiză pe care am făcut-o cu colegii din sistemul de sănătate din România în ce privește eficientizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate românesc arată că circa 30% din resursele alocate se pierd din cauza unor elemente de corupție - achiziții care nu au niciun rost, făcute pe criterii scoase din pix -, iar încă 30% se pierd din cauza ineficienței. Adică se consumă prea mult, pentru că nu există o evidență clară, iar atunci anumite stocuri de medicamente sau de reactivi dispar.

La mine, când am preluat conducerea spitalului, la început, îmi veneau zilnic aproape 100 de referate de pe secții cu lucruri de care era nevoie. Șefii de secții erau obișnuiți să facă asta, pentru că vechii manageri le aprobau pe toate, dar nu se cumpăra nimic pentru nimeni. Și atunci șefii de secții erau obișnuiți să facă adrese după adrese, să se acopere pe ei. Și le-am spus: oameni buni, dacă mi-ați trimis o dată un referat și vi l-am aprobat, și am cumpărat cele necesare în folosul vostru și al spitalului, nu trebuie să îmi trimiteți același referat de 10 ori, ca să fiu nevoit să citesc de 10 ori, să mă gândesc dacă l-am mai semnat o dată sau nu, să nu cumva sa dublez achizițiile.

Ei bine, digitalizarea îți dă un control a absolut tot ceea ce se întâmplă în spital. Vezi fiecare echipament medical când e pornit și când e oprit, vezi de exemplu la blocul operator când este pornit echipamentul de anestezie, că atunci începe procedura operatorie și când e oprit și tu știi cât durează o anumtă procedură, poți să faci analize, să îți eficientizezi munca, să poți să faci mai puține sau mai multe intervenții chirurgicale. Un sistem digitalizat în spital îți permite să vezi și când intră medicamentele în magazie, vezi câte se folosesc, câte au intrat în farmacie din magazie, câte ies din farmacie pentru un pacient când medicul prescrie o rețetă, câte sunt folosite pentru fiecare secție și câte rămân.

Există în vreun spital de la noi o asemenea gestiune digitalizată?

Acum nu există în niciun spital din țară o asemenea gestiune și se pierd foarte mulți bani, unele medicamente expiră, pentru că nu sunt folosite, se comandă prea multe, se fac estimări după ureche. Se pierd foarte mulți bani, bani pe care noi ca sistem sanitar nu îi avem. Banii economisiți astfel îi putem folosi pentru alte investiții.

„Vrem ca totul să fie paperless, toată lumea să aibă semnătură electronică”

Cum ați gândit procesul de digitalizare în spitalul pe care îl conduceți?

O digitalizare completă, așa cum o gândesc eu la Spitalul Județean Timișoara, pe modelul spitalelor din SUA, constă într-o mapare în primul rând a tuturor proceselor care se întâmplă în spital, de la procesele medicale, la cele administrative.

Sunt mii de procese la un spital cu aproape 4.600 de angajați și 30 de secții și încă vreo 20 de compartimente și departamente, un spital imens, cu 100.000 de pacienți cel putin anual. E un colos, cu sute și mii de procese. Ele vor trebui digitalizate, să trecem de la tonele de hârtie la sistem paperless.

Acum am ajuns deja la vreo 70.000 de acte pe care le-am semnat anul acesta, și a trebuit să nu le semnez ca primarul, pentru că nu știi niciodată. Probabil până la sfârșit de an vom ajunge probabil la 100.000 de acte. Și asta sunt doar cele cu număr de înregistrare! Mai sunt multe altele fără număr de înregistrare. Vă dați seama câtă hârtie se pierde, cât se plătește numai pentru printări, pentru copii, cât timp se pierde. Vrem ca totul să fie paperless, toată lumea să aibă semnătură electronică, și asta îmi dă și mie un avantaj. De ce? Pentru că, și asta vă garantez, dacă la mine e puțin eficientizat, în alte spitale nu există deloc circuitul documentelor. Aproape niciodată nu știi unde este un document.

Îmi vine șeful de laborator și îmi spune: „Păi, eu mâine rămân fără reactivi, dar am trimis de săptămâna trecută referatul pentru reactivi”. Și atunci eu trebuie să mă duc să întreb: „Dar unde e referatul ăla, de ce nu s-a făcut încă o comandă în baza referatului aprobat?” De obicei există contracte cadru, în urma licitațiilor, la care putem face comenzi. Sunt licitații mari deja făcute pe 2-3 ani, și putem face comandă când expiră cantitatea pe care o avem deja în spital. 

Dacă după 11 zile de când eu am primit referatul - și eu îl semnez în aceeași zi de fiecare dată - dacă după 11 zile eu nu am comanda înapoi deja semnată, înseamnă că e deja o problemă ori la achiziții, ori la juridic, ori la financiar, astfel încât se pierde foarte mult timp. E inadmisibil. La preluarea mandatului am început cu 11 zile, acum am ajuns undeva la 2-3 zile cu circuitul documentelor. Acceptabil, dar vrem să trecem la modul în care eu să știu exact la cine este, la cine a ajuns pe email și în ce stadiu este fiecare document. Acest lucru se va putea face doar prin digitalizare.

Pe partea administrativă ne dorim să fie totul paperless, să știm de fiecare dată unde e fiecare document, să putem face instant analize de performanță, de consum, de gestiune în contabilitate.

Cum vor resimți pacienții aceste transformări?

Pe de o parte indirect, pentru că banii pe care îi economisim prin eliminarea acestor ineficiențe la nivel administrativ, cât și la nivel medical - cu stocurile de reactivi și medicamente - se vor duce în investiții în infrastructură pentru pacienți. Pe de altă parte, pacienții pot resimți asta și direct, pentru că eu pot controla calitatea actului medical mult mai ușor. Acum e foarte greu, este nevoie de inspecții lungi și late, ca să poți să faci asta. Dacă voi vedea că o operație durează prea mult și acest lucru e sistemic, nu se întamplă doar o dată, să pot să spun că un medic a avut o complicație, ci văd că la același medic, consistent, pe același tip de operații, să zicem pe apendicite, durează mult mai mult intervenția decât la alt coleg medic, eu atunci știu că acolo am o problemă și trebuie să văd care e problema. Așa pot să mă asigur că actul medical crește.

În plus, prin digitalizare vom ști exact, în timp real, care este gradul de ocupare a paturilor la ATI, a paturilor normale la fiecare secție, și nu se va întâmpla cum s-a întâmplat la toți, de exemplu, că au spus că nu pot primi pacienți. Noi nu avem această problemă în spitalul județean, pentru că încă din luna mai, chiar dacă nu eram spital suport, am construit, foarte ieftin, una dintre cele mai mari zone roșii din țară. Am construit zid și am izolat o parte din clădirea spitalului și am avut acolo o zonă roșie. Dar le-am cerut colegilor să aibă saloane tampon pe fiecare secție, unde punem pacienții suspecți până la venirea rezultatului PCR. Noi testăm gratuit încă din luna mai fiecare pacient care e internat, dar el nu așteaptă în UPU sau pe secție tratamentul, este doar pus într-un salon special, separat de ceilalți pacienți de pe secție, astfel încât să minimizăm riscul de contaminare.

6 milioane de euro, pentru digitalizarea spitalului

De două decenii vorbim de un profil electronic al pacientului. Când ajunge un pacient în spital medicul să aibă la dispoziție o fișă cu toate datele și bolile de care a fost tratat pacientul respectic. Care este varianta ideală în opinia dvs?

Aceasta ar fi și o vom avea la Spitalul Județean Timișoara. Încă nu pot să vă dau un termen limită. Pentru că am demarat pe două paliere.

Am început acum cu partea de mapare a procesului, dar în același timp, pe Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), urmează să semnăm contractul în curând. Am obținut 10 milioane de euro, în plus față de cele 52 de milioane de euro pe care le-am obținut anul acesta pentru spitalul municipal, din care circa 6 milioane sunt pentru digitalizare. Pentru că digitalizarea ajută și în cazul unor astfel de crize precum covidul. Poți să îți împarți mai bine resursele. Este o muncă titanică pentru mine și echipa mea astfel încât în fiecare dimineață la 7:30 eu să am pe birou o situație exactă cu stocurile de echipamente de protecție, de materiale sanitare și de dezinfectanți. Atât pe secții cât și în magazie, ca să pot să mă asigur că mereu avem suficiente echipamente de protecție pentru personal și că nu rămânem fără ceva și pot să planific achizițiile așa cum trebuie, respectând și legea achizițiilor.

Primele 5 milioane de euro din acest proiect intră pe prima parte de digitalizare a magaziei, farmaciei, secției de ATI și a blocurilor operatorii. Acest lucru va fi un pas imens. Vom fi primul spital din țară care vom avea chiar și această primă parte. Dar scopul nu e să fim primii, nu este să fim unici, scopul este să ne dezvoltăm. Acest mare proiect de digitalizare va fi făcut pe părți. Nu poate să îl facă doar o singură firmă, trebuie să fie firme de specialitate, firme mari, cu experiență. Parte a acestui proiect include fișa electronică a pacientului.

Care sunt provocările legate de introducerea fișei electronice a pacientului?

Din păcate, legislația românească este în urmă, permite existența acestei fișe electronice, dar aceasta nu poate fi folosită pentru justificarea cheltuielilor, încasărilor către casele județene sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Deci într-o primă fază va fi mai dificil, pentru că staff-ul nostru, medicii și rezidenții noștri vor trebui să facă o muncă dublă - adică să aibă și fișa electronică și să lucreze și pe hârtii.

Dar partea bună e că încercăm acum să convingem mai multe spitale ca să facă măcar această parte, astfel încât dacă pacientul trece prin unitatea noastră și merge în alte unități în viitor acestea să aibă deja o fișă a lui și să nu fie nevoiți să o ia de la zero. Pentru asta, pentru început noi va trebui să lucrăm și cu fișele în format scris și cu fișele digitale electronice.

Noi, spitalul judetean, suntem un spital regional, dacă transferăm un pacient de pe o secție pe alta noi vrem comunicarea să fie instant, adică medicul care îi face consultul să poată să vadă direct fișa cu investigațiile pe propria tabletă sau pe propriul computer.

Va fi ceva asemănător cu ce vedem în filmele americane - medici cu tabletă?

Exact, așa ceva va exista în Spitalul Județean Timișoara.

Când?

Contractul ar trebui să îl semnăm săptămâna viitoare. Și vom avea termen până în martie cel târziu, să terminăm licitația. Noi vom pune anumite condiții. Una dintre cerințele mele va fi ca echipa să aibă personal staff cel puțin un an de zile la spital, care să facă training, să se asigure că totul merge bine.

Dacă licitatia se termină în martie, implementarea acestei prime părți, cu tablete, va dura probabil între 90 - 120 de zile. Să zicem că suntem optimiști, terminăm licitația în decembrie, anul asta. Urmează apoi patru luni de implementare, deci cel mai repede în aprilie 2021, cel mai târziu aș zice în iunie anul viitor vom avea acest lucru la Spitalul Județean Timișoara.

Cum va arăta, peste doi ani, spitalul pe care îl conduceți, conform strategiei pe care o aveți?

În doi ani spitalul va fi complet digitalizat și va arăta precum cele din filmele americane. Pe lângă această digitalizare trenbuie să ai sisteme care dau informații către acest sistem, să ai un control room, cum au Spitalul Johns Hopkins din Baltimore și Spitalul General Massachusetts din Boston. Asta înseamnă că și sălile de operații pot fi digitale, exact ca în filme - cu CT intraoperatorii cu proiecții 2D sau 3D. În doi ani așa vreau să arate spitalul. Toate proiectele de digitalizare vor fi făcute cu fonduri europene, pe POIM și pe celelalte axe.

Pe lista de investiții pentru Ministerul Sănătății este dotarea blocurilor operatorii cu cât mai multe blocuri operatorii digitale, deoarece aparatura și mesele de operații sunt, după părerea mea, foarte vechi. Vrem să avem cât mai multe săli de operații digitale, care pot să proiecteze în timp real ceea ce trebuie văzut în corpul pacientului, fie că vorbim de neuronavigație de ultimă generație pentru neurochirurgie - avem una dintre cele mai bune echipe din țară, dacă nu cea mai bună pe neurochirurgie -, fie că vorbim de operații ortopedice, intervenții pe coloană, fie că vorbim de intervenții complicate oncologice.

Este nevoie de investiții masive...

Deja am reușit. Dacă semnăm - și ar trebui să semnăm în curând pentru 10 milioane de euro -, deja am semnat pentru 52 de milioane de euro, proiect pentru care s-a luptat în toamna anului trecut prof. univ. Dorel Săndesc, șeful clinicii ATI din spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara și pe care l-am început când mi-am preluat mandatul în decembrie.

Acum proiectul este la minister, în licitație de construcție. Este vorba de 52 milioane de euro pe care i-am adus pentru construcția unei clădiri noi pentru spitalul județean, o clădire cu parter, 5 etaje și heliport în care vom avea un ATI mărit, un Centru de Mari Arși cu 7-10 boxe, peste 20 de săli de operație noi pe care noi plănuim să le digitalizăm.

În acest an am atras deja cu totul 62 de milioane de euro. Nu ne oprim aici, suntem în discuții avansate cu guvernul pentru alte proiecte mari. De exemplu, eu am promis că voi dezvolta oncologia în spitalul județean. Nu avem secție de oncologie, însă noi diagnosticăm cancere, operăm patologii oncologice, facem investigații, consulturi interdisciplinare, însă nu tratăm medical cancere, în sensul că nu facem chimioterapie sau alte terapii avansate – precum radioterapia. Unul dintre proiectele mele a fost încă de la început înființarea secției de oncologie. Noi avem acordul preliminar de la Ministerul Sănătății, avem paturile disponibile, am reușit să facem rost de 10 paturi pentru început, vor fi spitalizări de zi – chimioterapie. Nu vreau să mă opresc aici. Există pe piață, de 10 ani, un anumit tip de terapie. În Europa de Est cel mai aproape este la Praga sau la Moscova. E vorba de radioterapie cu protoni, care este mult mai precisă decât radioterapia clasică cu raze X.

Un sistem de sănătate performant are în centrul său pacientul și cadrele medicale. Prin ochii lor, calitatea serviciilor se vede cel mai limpede. Așteptările bolnavilor și ale celor care îi îngrijesc pot oferi societății direcțiile corecte de urmat în provocarea de a construi un sistem medical eficient, tehnologizat, cu soluții personalizate pentru pacienți.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Philips și are la bază rezultatele obținute în cel mai recent studiu Future Health Index, care analizează așteptările tinerilor profesioniști din domeniul sănătății, sub 40 de ani. Studiul a fost realizat în 15 țări din întreaga lume, printre care se numără, în premieră, și România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp