Apropierea toamnei nu aduce suficient optimism pentru starea economiei, inclusiv în România

Foto: Colin Underhill / Alamy / Alamy / Profimedia

Separarea între optimiștii care văd evitarea recesiunii în SUA și tabăra opusă devine mai pronunțată. Inflația în scădere și posibilitatea unui vârf al dobânzilor îi încurajează pe cei dintâi. Pe de altă parte, persistența inflației la cote peste cele obișnuite în deceniul anterior, consumarea rezervelor de cash și restrângerea disponibilității creditului îi pun în gardă pe ceilalți. În România, politicile fiscale sunt determinante pentru cum va arăta economia începând din toamnă.

Șocul furnizat de agenția de rating Fitch prin coborârea ratingului suveran al SUA s-a dovedit a fi unul minor. Dar această penalizare a continuat cu decizia Moody's prin care zece bănci americane și-au văzut calificativele ajustate. Alte instituții financiare, chiar mai cunoscute, printre care State Street sau US Bancorp, sunt trecute pe lista de observație. Prin urmare, în sesiunea de marți, bursele au reacționat printr-o scădere de 0,4% pentru S&P500 și de 0,8% pentru Nasdaq 100.

În estimarea noastră, partida e încă în desfășurare, cu surprize pozitive dinspre datele pentru trimestrul în curs, dar cu o posibilă frânare mai aspră decât anticipează, în medie, piețele în trimestrele următoare. Totodată, spectrul recesiunii încă persistă.

În zona Euro, BCE a dus dobânzile la vârful istoric (3,75% la depozite, 4,25% rata principală de refinanțare) și a preferat să păstreze opțiunile deschise. În economia reală, Germania abia a reușit să evite o nouă scădere în trimestrul al doilea, iar Franța a surprins cu o creștere de 0,5%, susținută de exporturi. Spania a beneficiat de o cerere externă ridicată, inclusiv dinspre turiștii nerăbdători, sosiți mai devreme, și a postat un salt de 0,4%. Motorul german a cedat primul loc celui franco-spaniol, propulsând PIB-ul cu 0,3% între aprilie și iunie, peste așteptările de 0,2%, față de trimestrul întâi.

Prea multe semnale mixte pentru relaxare

Inflația este în scădere, ajungând la 5,3%, jumătate din vârful din octombrie anul trecut, iar trendul ar putea continua, însă BCE nu are libertatea de a opera curând tăieri de dobândă. Un barometru al așteptărilor de inflație pe termen lung (peste 5 ani, pentru o perioadă de încă 5 ani) a ajuns la 2,66%, cel mai înalt nivel de după 2010.

Dacă până acum profitabilitatea companiilor s-a menținut ridicată, povara inflației se vede totuși în erodarea puterii de cumpărare, salariile începând să fie sub presiune. Depășirea inerției impune o abordare cel puțin de expectativă din partea BCE, însă noi majorări de dobânzi nu sunt de neimaginat.

Nevoile de finanțare în sectorul public au fost aduse în prim-plan de surpriza din Italia: taxarea suplimentară a băncilor ar putea aduce miliarde de euro la bugetul țării. Însă măsura dă fiori acționarilor care înțeleg că multiplii de evaluare trebuie ajustați și că riscul repetării măsurilor în Italia sau în alte țări a crescut.

În plus, prețul petrolului Brent se menține în zona de vârf a acestui an, în condițiile în care ne îndreptăm spre un nou sezon rece, deși pare greu de imaginat privind la termometru acum. Astfel, persistă riscuri în privința prețului energiei și gazelor naturale, deși piețele se arată în prezent relaxate cu nivelul stocurilor. Aceasta în condițiile în care industria deja se află în zona de contracție.

Exporturile Chinei au scăzut, în medie, cu 14,5% în iulie, dar cele spre SUA s-au contractat cu 23,1%, iar cele spre UE - cu 20,6%. Dacă segmentul de servicii nu ar fi preluat sarcina susținerii economiei, am fi înregistrat probabil deja o contracție în Europa.

Toamna poate aduce provocări noi în România

În România, BNR a menținut rata de dobândă la 7%, menționând trendul de scădere a inflației, dar avertizând, în același timp, asupra riscurilor și incertitudinii politicilor fiscale. Toamna ar putea aduce o creștere modestă a economiei. Dar, la revenirea din vacanțe, pot apărea semnale precum încetinirea sectorului de construcții și perioade grele pentru industrie în țări europene cu relații comerciale strânse cu România.

În partea plină a paharului regăsim o reducere ușoară a deficitului comercial și un cost al energiei care a rămas scăzut. Beneficiile sale sunt limitate, însă, de incertitudinea privind cererea viitoare și stabilitatea prețurilor la energie înaintea unui nou sezon rece. Astfel, se poate anticipa o anumită reținere în industrie, în perioada următoare.

O politică bugetară mai strânsă și majorarea fiscalității ar urma să restrângă suplimentar spațiul de expansiune al economiei, în timp ce politica monetară are șanse de a deveni mai relaxată, mai degrabă, anul viitor. Astfel, toamna și iarna ar putea însemna noi provocări pentru mediul economic local, în ton cu cel european, în căutarea unor noi echilibre pe piețe diferite: a bunurilor de larg consum, a muncii, bursieră, imobiliară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp