Daniel Anghel

Un test de maturitate economică stă în fața României și întrebarea cheie este dacă vom găsi puterea să transformăm vulnerabilitățile actuale în reforme și progres? foto: Profimedia

La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică și majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecția economică și dacă se va relansa creșterea. foto: Profimedia

Cheltuielile statului, în prim plan, dar cum rămâne cu veniturile? foto: Inquam Photos / George Călin

Creșterea taxelor este clar insuficientă pentru a acoperi nevoile bugetare. S-a observat acest fapt în 2024 când s-au colectat sumele aferente taxelor mărite la final de 2023 (eliminarea unor facilități la impozitul pe venit și contribuții de asigurări, a unor cote reduse de TVA, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și altele). foto: Andrzej Rostek / Alamy / Alamy / Profimedia

Prin urmare, o amnistie fiscală trebuie să fie bine fundamentată şi dublată de planuri concrete şi eficiente pentru conformarea la plată, precum și de o monitorizare pe o durată de câțiva ani a datornicilor pentru a vedea dacă și-au schimbat comportamentul fiscal și, în caz contrar, să fie revocată.

După o evoluție slabă în primul trimestru, inclusiv pe fondul reducerii facilităților acordate la achiziția de autovehicule verzi, era de așteptat ca estimarea pentru întregul an să indice o creștere ușoară pentru vânzările auto. Semnele revenirii pieței au apărut în aprilie. Foto: Sergiy Artsaba / Panthermedia / Profimedia

Anul 2024 va aduce taxe mai mari pentru multe companii și persoane fizice și, implicit, o scădere a veniturilor, a consumului, a investițiilor pentru că statul are nevoie de resurse financiare suplimentare. Unele dintre modificările fiscale erau anticipate, în condițiile angajamentelor din PNRR, altele au luat prin surprindere. Politica fiscal-bugetară va continua în direcția majorării taxelor și în anii următori, alte schimbări majore fiind de așteptat în 2025, anul postelectoral.

O analiză realizată în această toamnă de PwC România pentru Amcham a constatat că sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile și IT&C. Foto: Martin Barraud / Caia Image / Profimedia

România se menține pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere ușoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menționați. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Deși este dificil de acceptat, abordarea de până acum a finanțelor publice ne-a adus într-un moment în care amânarea în continuare a oricăror măsuri devine periculoasă pentru economie. De ce a amânat guvernul implementarea treptată, de ce au fost progresele atât de lente, de ce se încearcă rezolvarea deficitului bugetar în principal prin taxe sunt tot atâtea întrebări legitime. Foto: Inquam Photos / George Călin