Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Deficitul bugetar trebuie redus, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie singura soluție

Marcel Boloș - Marcel Ciolacu

Foto: Inquam Photos / George Călin

Măsurile fiscale vehiculate în ultimele zile, dar neasumate oficial de guvern, au produs un mic seim. Fie că a vrut să testeze reacția, fie că s-a confruntat cu o ”scurgere de informații” necontrolată, guvernul a aflat cu acest prilej că va fi foarte dificil să implementeze astfel de măsuri. La fel de complicat va fi să reducă și cheltuielile, chiar dacă reprezentanții instituțiilor publice și ai companiilor de stat nu sunt la fel de vocali. Și nici cu reforma pensiilor speciale nu va fi deloc ușor - Curtea Constituțională tocmai a retrimis legea în parlament. Concluzia acestor zile este că nicio categorie nu vrea să cedeze din avantajele câștigate și întârzierea atât de mare a oricăror măsuri sau reforme a dus la o acumulare nu numai de probleme economice, ci și de tensiuni sociale.

Deși este dificil de acceptat, abordarea de până acum a finanțelor publice ne-a adus într-un moment în care amânarea în continuare a oricăror măsuri devine periculoasă pentru economie. De ce a amânat guvernul implementarea treptată, de ce au fost progresele atât de lente, de ce se încearcă rezolvarea deficitului bugetar în principal prin taxe sunt tot atâtea întrebări legitime. Percepția că statul nu vrea să cedeze din avantaje și caută soluții doar pe seama sectorului privat s-a înrădăcinat, chiar dacă autoritățile vor să arate că se iau măsuri dure și în sistemul public și au anunțat că au făcut primul pas. 

În fond rămâne o mare problemă: consolidarea fiscală fără de care România riscă pierderea fondurilor europene și ratarea PNRR. Fără acești bani, nu doar deficitul bugetar se va adânci, cu efecte asupra datoriei publice și a costurilor de împrumut, dar recesiunea economică devine un risc real și atunci vor fi pierderi pentru toți. Dacă privim lucrurile în ansamblu, ne vom da seama că România este dependentă de banii europeni, iar ajustarea fiscală, adică reducerea treptată a deficitului bugetar, este necesară, iar fără reforme pe toate palierele - cheltuieli, venituri, administrare fiscală - nu se poate realiza. Din 2024, bugetul României ar trebui să înregistreze un deficit de cel mult 3% din PIB. Deficitul bugetar a coborât de la 9,6% din PIB în 2020, la 6,7% în 2021 și la 5,6% anul trecut. În acest an ținta propusă este de 4,4% din PIB, dar deja este estimată la circa 6% din PIB. Cum a reușit România să facă pașii spre consolidare fiscală, diminuând deficitul în ultimii doi ani, dar nu mai reușește în acest an? În bună măsură explicația ține de evoluția bună a economiei care a crescut chiar peste estimări și de un efect fiscal pozitiv al inflației pentru încasările bugetare. Se poate însă baza consolidarea fiscală doar pe factori conjuncturali sau trebuie să mizeze pe reforme?

Desigur că reformele sunt mereu dificile, că nicio categorie nu vrea să cedeze din avantaje și este greu de acceptat că așa cum s-au creat de-a lungul timpului inechități în sistemul public - atât în ce privește remunerarea (salarii, sporuri, vouchere, indemnizații etc), cât și pensiile -, la fel au fost generate inechități și în mediul privat, unele categorii beneficiind de facilități, scutiri etc. Nu trebuie să se înțeleagă că toate facilitățile fiscale sunt rele și ar trebui eliminate, însă trebuie să fim conștienți că ele trebuie să fie limitate în timp raportat la scopul care le-a fost atribuit inițial și că e firesc ca, la un moment dat, să fie evaluate și eventual eliminate. Nu este în niciun caz un argument pentru o fiscalitate mare, ci pentru reglarea sistemului fiscal și pentru întărirea capacității administrației fiscale în vederea combaterii evaziunii fiscale, ca și pentru reforme serioase în domeniul cheltuielilor statului. Până la urmă este nevoie de venituri bugetare care să acopere nevoile unui stat european cu servicii moderne de sănătate, educație, infrastructură etc. Și aici este miezul întregii probleme: modernizarea României pentru care sunt necesare reforme ale statului. PNRR a venit ca un proiect de țară în care fondurile europene sunt condiționate de reformele realizate. Consolidarea fiscală este o condiție printre altele ale acestui proiect, iar soluția pe termen lung este o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât și administrarea fiscală, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiți banii publici, pentru că în caz contrar, nu vom ieși din cercul vicios. Cum va reuși statul să împace pe toată lumea este greu de înțeles atunci când dezbaterea reală lipsește. Reiterez nevoia de dialog în interesul tuturor pentru că fără dialog ajungem la tensiuni greu de depășit, așa cum vedem deja în aceste zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si acest guvern este incapabil sa faca reforme. O dovedeste balbaiala permanenta. De fapt, sunt convins ca nu sunt chiar atat de prosti, cu toate ca nu au nicio pregatire in domeniul financiar. Un raspopit pus in fruntea finantelor, in afara de un doamne ajuta si ala fara valoae caci e raspopit, nu are ce sa faca. Acest guvern, la fel cu celelaltele, multe, stiau macar atat: nu vor putea face nicio reforma caci legile le sunt impotriva. Impreuna cu fosilele ramolite ale ccr care nu-si vor taia craca de sub fund. Dar actualul guvern "condus" de un neica nimeni, un ursar covrigar de buzau nici macar nu a intentionat cu adevarat sa faca vreo reforma. Au incercat, a cata oara? sa pacaleasca ue si sa stoarca niste bani, pe care stiu ei cum sa-i deturneze catre buzunarele lor si ale clientilor de partid. Asta este o eterna practica psd, iar psd inseamna toti romanii. Tot ce pot face acesti lotri nationali este sa abuzeze micii platitori de taxe si impozite trimitindu-le impuneri de plata, in mod abuziv, nejustificand motivul celor ce sunt in evidente ca platitori constiinciosi. Acest guvern impostor incaseaza, prin intermediul zapciilor anaf si mai apoi, daca se constatat ca a fost o plata nejustificata amaratul de platitor "va fi candva pe minus", dar banii trebuie sa-i scota din pamant din piatra seaca. Asta in timp ce marii evazionisti sunt amnistiati fiscal si-si rad "in barba" si de no(e)rod si de guvernanti. In timp ce anumite salarii cresc si se infiinteaza inutile si incapabile institutii. Daca poporul roman ar fi cu adevarat o natie ar pune capat acestor abuzuri flagrante, dar "mamaliga nu explodeaza".
    • Like 1
  • Se vorbește de "modernizarea României pentru care sunt necesare reforme ale statului". Deocamdată, la stat sunt angajate toate pilele, cunoștințele și relațiile, indiferent de nivelul lor de competență. Cu asta ar trebui început: omul potrivit la locul potrivit. De ce nu se mișcă nimic? Simplu: vin alegerile și PSDNL nu își poate arunca electoratul în aer. Întrebarea este cum vor împăca guvernanții și capra (cerința CE pentru ținta de deficit bugetar) și varza (electoratul care are locuri călduțe "de stat" la stat, mult peste nivelul de competență, dar care aduce voturi multe)?
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult