Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România, din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE. Suma neîncasată din TVA înseamnă jumătate din deficitul bugetar din 2021

TVA 2023 - case de marcat

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România se menține pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere ușoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menționați.

România își adâncește pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 față de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport.

În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA pentru că această taxă este cea mai susceptibilă de a fi fraudată și, în același timp, este printre principalele resurse ale bugetului european. Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvențe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al țării din același an, de 80 mld lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reușesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă. Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanță al țării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României. Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităților pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. CE notează că decalajul a rămas mare, în ciuda condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea conformității.

Per total, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă un punct procentual în 2017. Această scădere nu a avut însă un impact vizibil asupra evoluției decalajului de conformare.

Cele mai mici deficite de TVA le înregistrează Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) și Lituania (14,5%).

Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de CE ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate și cele efectiv încasate la bugetele statelor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult