Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Modificarea taxelor, fără alte măsuri de consolidare fiscală, riscă să nu rezolve problema bugetului, dar să creeze alte dezechilibre

oameni pe strada - umbra

Foto Getty Images

Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare în spațiul public, este inevitabilă pe fondul unei tot mai probabile depășiri a țintei de deficit bugetar pentru acest an, situație care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene și la creșterea costului de împrumut pentru stat. Reducerea surselor de finanțare ar avea impact imediat în creșterea economică. Însă situația actuală are rădăcini adânci într-o perioadă lungă în care schimbările de taxe și impozite s-au făcut ad hoc, fără analize, fără studii de impact și, practic, au subțiat baza de impozitare, afectând echitatea fiscală. Cu alte cuvinte avem o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată cu câteva reglaje, ci printr-o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât și administrarea fiscală, politica bugetară, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiți banii publici, pentru că în caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleași probleme ca cele care trebuie rezolvate astăzi.

Situația finanțelor publice este bine cunoscută, de aici și obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscală, care au scopul de a remedia problemele actuale. În acest context, Banca Mondială (BM) a livrat un raport de analiză a sistemului fiscal la finalul anului trecut, raport care ar fi trebuit să fie publicat și pus în dezbatere publică la acel moment. Tot conform jaloanelor asumate prin PNRR, în primul trimestru din 2023, ar fi trebuit să aibă loc ”intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal în vederea reducerii și/sau eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024 și legislația de extindere a impozitării ecologice”.

Raportul Băncii Mondiale mai arată că este nevoie de o abordare holistică a finanțelor publice și a politicilor publice, lucru pe care mediul de afaceri îl susține de mulți ani. Modificările propuse de BM pentru 2023 vizează printre altele: înlocuirea impozitului pe tranzacții cu un impozit pe câștigurile de capital la vânzarea de proprietăți rezidențiale, menținerea cotei de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediar și creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, norme de consolidare care să prevină divizarea artificială a întreprinderilor cu scopul de a avea acces la regimul microîntreprinderilor, eliminarea plafonului CAS aplicat lucrătorilor independenți, eliminarea unor cote reduse de TVA. Aceste propuneri urmau să fie lansate în consultare încă de la începutul acestui an, ceea ce ar fi dat suficient timp de analiză și dezbatere astfel încât să fie preluate acele măsuri care nu creează dezechilibre mai mari și sunt implementate predictibil. Însă discuțiile au fost amânate, iar acum ne aflăm sub presiune, fiind invocată nevoia urgentă de a modifica fiscalitatea, chiar de la 1 septembrie, pentru ca România să nu suporte sancțiuni financiare.

Concluzionând, constatăm din nou formalismul consultărilor publice și abordarea ad hoc, fără o perspectivă pe termen lung care să sprijine consolidarea finanțelor publice atât în beneficiul statului, cât și al mediului privat. Subliniez că doar câteva modificări ale Codului fiscal, așa cum s-au mai făcut în trecut, fără analize, fără simulări economice ale impactului, nu rezolvă problemele de fond. Modul în care se face administrarea fiscală, în care se cheltuiesc banii publici, arhitectura politicilor fiscal-bugetare trebuie toate reanalizate și reașezate pe baze sustenabile pentru a avea efecte pozitive pe termen mai lung.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Este clar ca avem o problema sistemica, o abordare holistica pe termen lung, procese si proceduri corecte fata de contribuabili si care si functioneaza si mai ales ne lipsesc foarte multe competente in zona financiara a statului. Interesant ca si aici - ca si la educatie - toate lumea se pricepe, dar noi o ducem din ce in ce mai prost.
    De 30 de ani ne chinuim sa iesim la lumina si nu am reusit. Cu siguranta vor mai trebui inca 30 de ani sa fim de acord cu ce avem de facut si inca vreo 30 sa facem ceva. Totusi ce putem face acum, pe termen scurt, astazi ca sa iesim din degringolada actuala cu deficitul si a atinge obiectivele din PNRR? Daca toti acesti priceputi finantisti ar fi la guvernare ei ce ar face pe termen scurt in aceasta situatie? Concret. Adica taiem aici, acum. Crestem aici acum. Si ajungem la x la 31.12. Astept specialistii din banci, ong-uri si corporatisti care se stiu mai bine decat noi ceilalalti cum se invart lucrurile.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

Mihai Eminescu - portret

Cum ar comenta oare Eminescu această confiscare politicianistă a zilei sale, ce ar avea oare de spus despre includerea lui în agenda populismului pe care îl detesta și care îl asociază azi, în 2026, cu legionarismul și antisemitismul criminale, sancționate de bunul-simț, de „minima moralia”, nu doar de lege?

Citește mai mult