Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Modificarea taxelor, fără alte măsuri de consolidare fiscală, riscă să nu rezolve problema bugetului, dar să creeze alte dezechilibre

oameni pe strada - umbra

Foto Getty Images

Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare în spațiul public, este inevitabilă pe fondul unei tot mai probabile depășiri a țintei de deficit bugetar pentru acest an, situație care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene și la creșterea costului de împrumut pentru stat. Reducerea surselor de finanțare ar avea impact imediat în creșterea economică. Însă situația actuală are rădăcini adânci într-o perioadă lungă în care schimbările de taxe și impozite s-au făcut ad hoc, fără analize, fără studii de impact și, practic, au subțiat baza de impozitare, afectând echitatea fiscală. Cu alte cuvinte avem o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată cu câteva reglaje, ci printr-o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât și administrarea fiscală, politica bugetară, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiți banii publici, pentru că în caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleași probleme ca cele care trebuie rezolvate astăzi.

Situația finanțelor publice este bine cunoscută, de aici și obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscală, care au scopul de a remedia problemele actuale. În acest context, Banca Mondială (BM) a livrat un raport de analiză a sistemului fiscal la finalul anului trecut, raport care ar fi trebuit să fie publicat și pus în dezbatere publică la acel moment. Tot conform jaloanelor asumate prin PNRR, în primul trimestru din 2023, ar fi trebuit să aibă loc ”intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal în vederea reducerii și/sau eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024 și legislația de extindere a impozitării ecologice”.

Raportul Băncii Mondiale mai arată că este nevoie de o abordare holistică a finanțelor publice și a politicilor publice, lucru pe care mediul de afaceri îl susține de mulți ani. Modificările propuse de BM pentru 2023 vizează printre altele: înlocuirea impozitului pe tranzacții cu un impozit pe câștigurile de capital la vânzarea de proprietăți rezidențiale, menținerea cotei de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediar și creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, norme de consolidare care să prevină divizarea artificială a întreprinderilor cu scopul de a avea acces la regimul microîntreprinderilor, eliminarea plafonului CAS aplicat lucrătorilor independenți, eliminarea unor cote reduse de TVA. Aceste propuneri urmau să fie lansate în consultare încă de la începutul acestui an, ceea ce ar fi dat suficient timp de analiză și dezbatere astfel încât să fie preluate acele măsuri care nu creează dezechilibre mai mari și sunt implementate predictibil. Însă discuțiile au fost amânate, iar acum ne aflăm sub presiune, fiind invocată nevoia urgentă de a modifica fiscalitatea, chiar de la 1 septembrie, pentru ca România să nu suporte sancțiuni financiare.

Concluzionând, constatăm din nou formalismul consultărilor publice și abordarea ad hoc, fără o perspectivă pe termen lung care să sprijine consolidarea finanțelor publice atât în beneficiul statului, cât și al mediului privat. Subliniez că doar câteva modificări ale Codului fiscal, așa cum s-au mai făcut în trecut, fără analize, fără simulări economice ale impactului, nu rezolvă problemele de fond. Modul în care se face administrarea fiscală, în care se cheltuiesc banii publici, arhitectura politicilor fiscal-bugetare trebuie toate reanalizate și reașezate pe baze sustenabile pentru a avea efecte pozitive pe termen mai lung.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Este clar ca avem o problema sistemica, o abordare holistica pe termen lung, procese si proceduri corecte fata de contribuabili si care si functioneaza si mai ales ne lipsesc foarte multe competente in zona financiara a statului. Interesant ca si aici - ca si la educatie - toate lumea se pricepe, dar noi o ducem din ce in ce mai prost.
    De 30 de ani ne chinuim sa iesim la lumina si nu am reusit. Cu siguranta vor mai trebui inca 30 de ani sa fim de acord cu ce avem de facut si inca vreo 30 sa facem ceva. Totusi ce putem face acum, pe termen scurt, astazi ca sa iesim din degringolada actuala cu deficitul si a atinge obiectivele din PNRR? Daca toti acesti priceputi finantisti ar fi la guvernare ei ce ar face pe termen scurt in aceasta situatie? Concret. Adica taiem aici, acum. Crestem aici acum. Si ajungem la x la 31.12. Astept specialistii din banci, ong-uri si corporatisti care se stiu mai bine decat noi ceilalalti cum se invart lucrurile.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult