Daniel David

Educația superioară este cea care formează profesorii care ne educă copiii. Dacă îi formăm prost, educația preuniversitară – în diversele ei forme – nu are cum să funcționeze bine, marcându-ne în prezent și în viitor. Regândirea celor două domenii – preuniversitar și universitar (incluzând formarea pe parcursul vieții) – și a relației dintre ele, pe bază de bune practici europene și internaționale, este fundamentală. Foto: Damien Meyer/ AFP/ Profimedia

Am văzut că în spațiul public circulă și numele meu, din zone mai formale sau mai informale, ca unul dintre potențialii candidați proeuropeni la alegerile prezidențiale din 2024. Probabil că numele meu a apărut ca urmare a angajamentelor mele publice constante pentru România euroatlantică, accentuate în perioada alegerilor din 2024, care să fie a tuturor, nu doar a unora! Dar aceste angajamente pentru România euroatlantică nu au fost pentru o potențială candidatură de acest fel, ci reprezintă ceea ce am ca valoare cardinală și care rămâne astfel pentru mine indiferent de această situație punctuală. La solicitarea mass-mediei și a multor oameni fac următoarele comentarii (sincer, am încercat în această fază să am o atitudine de „no comment”, dar, din respect pentru întrebările insistente și probabil justificate în această situație, fac totuși câteva comentarii succinte):

Am fost critic cu primul demers al Curții Constituționale de a analiza alegerile, deoarece sesizările nu erau mult mai grave decât la alte alegeri când nu s-a acceptat acest lucru. Aștept acum motivarea Curții Constituționale a României asupra deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, care, dacă se bazează pe informații confirmate legate de ingerințe ale unor state externe asupra alegerilor din România, poate fi legală și legitimă. Foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Nu cred că este o surpriză pentru nimeni că, respectând alte opțiuni ale oamenilor, eu sunt pentru o Românie euroatlantică și că susțin de mult timp în spațiul public această traiectorie a țării. Foto: Profimedia

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat! Ce știm și ce facem? Foto: Inquam Photos/ Mălina Norocea

Din păcate acum văd unele exagerări care mi-au atras atenția diseminate chiar în țară, care nu cred că ajută oamenii în nevoie, așa că, asumându-mi riscul de a-i irita fanii, dar cu responsabilitate față de oameni, responsabilitate derivată nu doar din profesia mea de psiholog și calitatea de om de știință, ci și din pozițiile de leadership pe care le am în profesie, punctez câteva idei de bază pentru cei cărora le pasă de ei și de copiii lor...

Avem nevoie de mai multe universități de excelență. Deși rezultatele cercetării fundamentale – cea care produce acel tip de cunoaștere avansată ce stă apoi la baza inovării – în cadrul UE sunt bune și comparabile cu cele din SUA și China, nu avem o contribuție de excelență (ground-breaking/frontier research) suficient de puternică, care să schimbe paradigme. Foto: Profimedia

În sănătate, pe lângă dezvoltările de infrastructură, care se întâmplă de o vreme în direcția bună, este nevoie de o schimbare în mentalitatea resursei umane – atât prin formarea academică, cât și prin educația continuă –, pe linia practicii validate științific/bazate pe dovezi (”evidence-based health practice”). Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În acest moment, la prezidențiale, România are nevoie de oameni de stat sau, în cel mai rău caz, de oameni politici/oameni de partid. Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

Între 2015-2023 România a devenit o cultură care se orientează tot mai mult pe legătura cu trecutul, care devine tot mai idealizat și normativ, iar în prezent favorizăm beneficiile care vin rapid și ușor, reducând rolul educației în succesul social pe termen lung și văzând provocările pe termen lung ca pericole, nu ca oportunități.