Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Reformele în educație și cercetare (știință) sunt protecția unei Românii euroatlantice

Studenți în amfiteatru

Foto: Damien Meyer/ AFP/ Profimedia

Cvasi-eșecul României euroatlantice la alegerile recente are mai mulți factori, despre care am discutat succint aici. Dar doi sunt fundamentali, și anume (1) slăbiciunea educației și (2) scoaterea științei din centrul discursurilor și practicilor sociale. Pe acest fond a apărut o Românie bizară și izolaționistă, antiștiință și pseudoreligioasă, susținută de „fake new”, teorii conspiraționiste și demersuri (bizare) de pseudoștiință. Din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația/știința!

Pornind de la această analiză, iată, pe scurt, câteva sugestii pentru măsuri pe termen scurt-mediu pentru noul Guvern în domeniul educației-cercetării (măsurile pe termen mediu-lung le voi discuta într-un context mai adecvat):

(1) Reforma principala a țării trebuie să vizeze educația și știința:

  • Educația superioară este cea care formează profesorii care ne educă copiii. Dacă îi formăm prost, educația preuniversitară – în diversele ei forme – nu are cum să funcționeze bine, marcându-ne în prezent și în viitor. Regândirea celor două domenii – preuniversitar și universitar (incluzând formarea pe parcursul vieții) – și a relației dintre ele, pe bază de bune practici europene și internaționale, este fundamentală.
  • Educația superioară formează specialiști și resursă umană calificată. Dacă această formare este de proastă calitate, nu putem fi performanți în funcționarea socială (în diverse domenii).
  • Cercetarea științifică generează cunoaștere, care poate susține apoi (a) inovații incrementale și disruptive, cu impact pozitiv asupra bunăstării oamenilor, și (b) sensuri-semnificații de care are nevoie mintea noastră și care ne protejează de influența pseudoștiinței și de manipulare.

(2) Reunirea ministrelor educației și cercetării, pentru a se coordona mai bine în contribuția lor la dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere.

(3) Implementarea noilor legi ale educației (derivate din proiectul România educată) și cercetării prin prisma unor acte subsecvente care, în flexibilitatea permisă de legislație, să ne recordeze cu cele mai bune practici europene și internaționale, nu să păstreze instituții și practici care s-au dovedit nefuncționale. Acolo unde este cazul, legile mai pot fi amendate, pentru o mai bună racordare europeană/internațională.

(4) Readucerea științei – printr-un plan strategic – în centrul discursurilor și practicilor sociale, inclusiv politice (ex. ”evidence-based policies”), ca fundament al dezvoltării unei societăți bazate pe cunoaștere.

(5) Finanțare adecvată a acestor domenii strategice pentru națiune.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Noile legi ale educației derivate din proiectul "România educată"???
    Mda, este pe linia actuală, în care clasa politică pare înțepenită în paradigma PSDNListă, deși electoratul a penalizat clar PNL și PSD la alegerile parlamentare, ca să nu mai vorbim de alegerile prezidențiale (anulate).
    Ziceam în sinea mea că măcar fețele noi din guvern să vină cu un aer proaspăt care să inspire încredere că vor fi realizate reforme, nu lozinci pe care le tot auzim de ani de zile.
    În stilul ăsta, tare mi-e că la prezidențialele următoare o să avem o foarte mare surpriză (de fapt, pentru mulți nu va fi niciun fel de surpriză). Asta dacă CCR-ul (cea mai educată instituție a statului) nu o să găsească de cuviință să-i dea afară pe toți indezirabilii.
    Remarc totodată că noul ministru al educației nu scoate nicio vorbă despre aplicarea vreunui criteriu legat de performanțele fiecărui cadru didactic. Adică, mergem tot așa cum ne-am obișnuit, nu contează că un prof de mate are o clasă de olimpici iar altul are o clasă de elevi care ratează masiv la bacalaureat. La munci egale, salarii egale... că elevii sunt de vină, nu, dom’ profesor?
    • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    In 1810 (!) Wilhelm von Humboldt propunea o revolutie in sistemul educational prusac, plecand de la ideea ca in fiecare individ sta un talent care nu trebuie innabusit de un sistem rigid, ci dimpotriva. Deja in 1812 se reforma sistemul educational, punandu-se bazele unei paturi sociale capitaliste, cu studii pe doua nivele si doua bacalaureate, sistem viabil si astazi. Aici vad ca se accentueaza educatia academica si cercetarea si se pleaca de la proiectul esuat " Romania educata". E o ruptura fata de realitatea educationala romaneasca, de la clasa 0 pana la a ajunge la facultate ( curriculum reformat, scoli de meserii, bacalaureat profesional). In plus, accentul pe care il pune o tara , pe langa educatie, este sanatatatea populatiei. Ca sa ajungi sa faci invatamant superior si cercetare de calitate, trebuie sa ai un popor sanatos si educat.
    • Like 1
  • 1) Ce înseamnă ”Cvasi-eșecul României euroatlantice la alegerile recente” ? Că nu a ieșit cine trebuia? Putem spune, în urma unor alegeri că rezultatul ne place sau nu, că ne convine sau nu. Dar nu că sunt un cvasi-eșec (sau un eșec deplin) dacă iese cineva și o reușită dacă iese altcineva; ăsta e un nonsens din punct de vedere democratic. Însă aceste alegeri prezidențiale chiar sunt un eșec deplin, din simplul motiv că au fost anulate în mod abuziv. O decizie fără o bază legală serioasă, deci incredibilă și total antidemocratică în lumea în care ființăm și în urma căreia, eu unul încă mă mai frec la ochi...
    2) Eu personal chiar am înclinație către știință și înțeleg rolul ei extrem de important, strategic aș zice, în societate. Dar am impresia (și nu e doar o impresie) că astăzi ideea de știință se scoate în față ca un fetiș, din motive care au mai puțină legătură cu aspectul în cauză și mai multă legătură cu politica prezentului. Am mai zis de atâtea ori că societățile democratice moderne tind să se depărteze de ideile democratice pure și să se îndrepte spre autocrație. Adică e din ce în ce mai evident că libertatea de expresie, deși nu e stopată, e totuși persecutată. Astăzi ești considerat a fi deștept, informat, educat (inclusiv în domeniul științific) și un bun cetățean doar dacă ești în asentiment cu opiniile emise de autorități, deci cu ideologia și enunțurile OFICIALE. Dacă însă îndrăznești să ai dubiile tale, în urma gândirii cu capul propriu, și să intri în contradicție cu versiunile oficiale, atunci ești automat blamat ca fiind prost, neinstruit, neiubitor de știință, conspiraționist, ba chiar, mai ales în ultima vreme filorus, putinist etc etc. Deci mediatic ești făcut praf. Ai încă libertatea de expresie, dar NU în demnitate și respect al opiniilor, ci cu riscul defăimării și desființării morale. Dar dacă (unii dintre) cei care gândesc independent chiar au dreptate? De unde și până unde creditul pe care îl acordăm versiunilor oficiale, când în același timp avem o părere execrabilă despre autorități, pe bună dreptate? De ce pe de o parte vedem că sunt lacomi, corupți, hoți, nepăsători față de popor etc etc dar pe de altă parte dacă ne spun de exemplu că vaccinul anti-Covid 19 e minunea lumii și trebuie neapărat să ne vaccinăm cu N doze, că altfel riscăm să murim, atunci dintr-o dată ne uităm cu încredere în gura autorităților și n-avem niciun dubiu? O să mi se spună că în autoritățile noastre românești nu avem încredere, dar dacă zic la fel și autoritățile din țările mai spălate decât a noastră, ca în cazul vaccinului, atunci totul e OK. Greșit. Când e vorba de corupție în stil mare și de dorința și puterea de a stăpâni masele, e la fel peste tot în lume. Deci ar trebui în mod firesc să avem o neîncredere de fond în ce zic autoritățile. Și ca o observație finală referitoare la știință, să nu uităm că există și ”știința manipulării”, pe care mai mult ca sigur o aplică conducătorii statelor, atât cei aflați în prim plan cât și cei mai puternici, aflați mai în umbră. Și să nu fiu considerat conspiraționist. Dacă există conspiratori și conspirații, atunci bietul cetățean, care suspectează pe bună dreptate aceste lucruri și care este numit în mod peiorativ și nedrept ”conspiraționist”, chiar n-are nicio vină. De vină sunt cei puternici care conspiră, care fac lucruri oculte în interesul lor propriu și în dezavantajul populațiilor, nu cei care suspectează, sau sunt convinși, că aceste fapte există.
    3) Spuneți așa: ” Implementarea noilor legi ale educației (derivate din proiectul România educată).... ” E o rușine ca în acest moment să faceți referire, fără nicio sfială la pseudo-proiectul ”România educată”, proiect fantomă al celui mai detestat președinte al momentului. Și începând de astăzi și cel mai ilegitim. Rușine și lui și Dvs!
    • Like 0
  • Oare cât timp ne mai ia să ne prindem că rușii l-au făcut mare academician pe Ion Creangă în 1949 și noi încă de mici suntem manipulați cu asta?!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult